Poate stresul cronic să afecteze memoria? Ce se întâmplă la nivelul creierului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Uiți de ce ai intrat într-o cameră, îți este greu să te concentrezi la o conversație sau ai impresia că nu mai reții informațiile la fel de ușor ca înainte? Atunci când astfel de episoade apar într-o perioadă aglomerată, în care grijile și presiunea par să nu se mai termine, stresul cronic poate fi una dintre explicațiile posibile.

Stresul nu influențează doar starea emoțională, ci și modul în care creierul procesează, stochează și recuperează informațiile. În timpul unei perioade stresante, unele amintiri pot deveni mai ușor de accesat, în special cele asociate emoțiilor puternice, în timp ce alte informații pot fi mai greu de reținut sau de recuperat.

Efectele depind de intensitatea stresului, de durata acestuia și de particularitățile fiecărei persoane. Vestea bună este că dificultățile de memorie asociate stresului nu înseamnă automat că există o afectare permanentă a creierului.

Recomandări

Zahărul ascuns în carnea roșie, asociat cu un risc cu 63% mai mare de diabet. Ce…

De ce fac infarct și persoanele care aleargă maratoane și merg la sală? Factorul de risc…

Citește și: Stresul cronic, pe scurt, de la A la Z

Cum reacționează creierul atunci când suntem stresați

În fața unei situații percepute ca amenințătoare sau dificil de gestionat, organismul activează sistemele biologice implicate în răspunsul la stres. Unul dintre acestea este axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană, care determină eliberarea unor hormoni, inclusiv cortizolul.

Pe termen scurt, această reacție este utilă. Organismul își mobilizează resursele pentru a răspunde rapid la o provocare, iar atenția se poate concentra asupra a ceea ce pare urgent sau periculos.

Problema apare atunci când stresul se prelungește, iar organismul nu are suficiente perioade de recuperare. Expunerea repetată la stres poate influența funcționarea circuitelor cerebrale implicate în atenție, învățare și memorie. Efectele nu sunt identice pentru toată lumea și nu pot fi explicate exclusiv prin nivelul cortizolului.

Cortizolul și memoria: ce legătură există între ele

Cortizolul este adesea numit „hormonul stresului”, însă rolul său nu este în sine negativ. El contribuie la reglarea metabolismului, a energiei și a răspunsului organismului la solicitări.

În creier, efectele sale asupra memoriei depind de nivelul hormonului, de momentul în care este eliberat și de tipul de informație procesată.

În anumite condiții, stresul moderat poate susține consolidarea unor amintiri, mai ales atunci când evenimentele au o încărcătură emoțională puternică. În schimb, stresul intens poate îngreuna recuperarea informațiilor deja învățate. Atunci când expunerea la stres este repetată sau prelungită, pot apărea și modificări ale proceselor implicate în învățare și memorare.

Așadar, nu este corect să spunem că orice creștere a cortizolului afectează memoria. Contează contextul în care apare răspunsul hormonal și felul în care acesta se repetă în timp.

Hipocampul: una dintre regiunile cerebrale implicate în memorie

Hipocampul este o structură cerebrală esențială pentru formarea și consolidarea multor tipuri de amintiri, în special a celor referitoare la evenimente și experiențe personale. Acesta participă și la învățare și la orientarea în spațiu.

Hipocampul este sensibil la hormonii implicați în răspunsul la stres. Cercetările arată că expunerea prelungită la stres poate modifica funcționarea neuronilor și plasticitatea sinaptică, adică procesele prin care conexiunile dintre celulele nervoase se adaptează în funcție de experiență.

În anumite condiții, studiile au identificat și modificări ale structurii neuronilor din această regiune. Totuși, rezultatele diferă în funcție de tipul și durata stresului, iar o parte importantă a dovezilor privind modificările structurale provine din cercetări pe animale. La oameni, nu se poate concluziona că simplul fapt de a trece printr-o perioadă stresantă înseamnă că hipocampul a fost deteriorat.

Din punct de vedere practic, modificarea funcționării circuitelor implicate în memorie poate contribui la dificultățile de învățare și de reamintire observate în perioadele solicitante.

De ce uiți lucruri simple când ai prea multe pe cap

Uneori, ceea ce pare o problemă de memorie este, de fapt, o problemă de atenție.

Pentru a reține o informație, creierul trebuie mai întâi să o proceseze suficient de bine. Dacă ești preocupat de o problemă, te gândești permanent la următoarea sarcină sau încerci să gestionezi mai multe lucruri simultan, este posibil să nu acorzi suficientă atenție informației pe care vrei să o reții.

De exemplu, dacă citești un mesaj în timp ce te gândești la o problemă de la serviciu, s-ar putea să nu mai știi ulterior ce scria în mesaj. Informația nu a fost neapărat uitată după ce a fost stocată, ci este posibil să nu fi fost înregistrată suficient de bine de la început.

Stresul poate afecta și memoria de lucru, adică acea capacitate de a păstra temporar informații în minte și de a le folosi. Aceasta ne ajută să urmărim o conversație, să facem calcule mintale sau să respectăm mai mulți pași ai unei sarcini.

Când suntem copleșiți, menținerea informațiilor în minte și trecerea de la o sarcină la alta pot deveni mai dificile. În consecință, apar senzația de dezorganizare, pierderea firului ideilor și uitarea unor detalii aparent banale.

Ce rol are cortexul prefrontal

Cortexul prefrontal, situat în partea frontală a creierului, contribuie la funcții precum planificarea, luarea deciziilor, controlul impulsurilor și menținerea atenției.

Aceste funcții sunt importante și pentru memorie, deoarece ne ajută să organizăm informațiile, să selectăm ceea ce este relevant și să recuperăm ceea ce avem nevoie într-un anumit moment.

În condiții de stres intens, funcționarea rețelelor cerebrale implicate în aceste procese poate fi perturbată. De aceea, o persoană poate avea impresia că știe răspunsul la o întrebare, dar nu reușește să îl formuleze pe loc sau că îi este mai greu să își organizeze gândurile.

Această experiență poate fi frustrantă, mai ales atunci când apare în timpul unui examen, al unei prezentări sau al unei conversații importante. Nu indică automat o pierdere a capacității intelectuale, ci poate reflecta dificultatea temporară de a accesa și utiliza informațiile în condiții de presiune.

De ce stresul ne face să ne amintim mai ales lucrurile negative

Stresul nu influențează toate amintirile în același mod. Amigdala, o regiune cerebrală implicată în procesarea emoțiilor, participă la modul în care evenimentele încărcate emoțional sunt memorate.

Atunci când o experiență este percepută ca amenințătoare, creierul poate acorda mai multă importanță detaliilor asociate acesteia. În anumite condiții, amintirile emoționale devin mai puternice, în timp ce reținerea unor informații neutre poate avea de suferit.

Acest mecanism are o funcție adaptativă: organismul învață să recunoască situațiile care ar putea reprezenta un pericol. Totuși, când stresul devine o prezență constantă, atenția poate rămâne orientată spre probleme, riscuri și posibile consecințe negative.

În viața de zi cu zi, acest lucru poate contribui la preocupări repetitive și la dificultatea de a-ți concentra atenția asupra activităților obișnuite. Nu înseamnă însă că toate amintirile negative sunt produse de stres sau că acesta explică singur apariția anxietății.

Lipsa somnului poate accentua problemele de memorie

Stresul cronic și somnul insuficient se pot influența reciproc. Grijile pot întârzia adormirea sau pot fragmenta somnul, iar odihna insuficientă poate face mai dificilă gestionarea stresului în ziua următoare.

Somnul are un rol important în consolidarea amintirilor și în funcționarea atenției. Atunci când dormim prea puțin, putem întâmpina dificultăți în a învăța informații noi, în a ne concentra și în a recupera ceea ce știm deja.

Astfel, unele probleme de memorie resimțite în perioadele stresante pot fi asociate atât cu efectele stresului asupra proceselor cognitive, cât și cu oboseala acumulată. În plus, anxietatea și depresia, care pot apărea în contexte de stres prelungit, pot contribui la dificultăți de concentrare și de memorare.

Se poate îmbunătăți memoria după o perioadă de stres?

În multe situații, da. Atunci când dificultățile cognitive sunt legate de stres, somn insuficient și suprasolicitare, ameliorarea acestor factori poate ajuta la recuperarea funcționării obișnuite. Totuși, ritmul de revenire diferă de la o persoană la alta.

Câteva măsuri utile sunt:

• Acordă prioritate somnului. Încearcă să păstrezi un program regulat de culcare și trezire și să reduci activitățile stimulante înainte de somn.
• Redu multitaskingul. Concentrează-te pe o singură sarcină și limitează întreruperile atunci când ai nevoie să reții informații.
• Folosește instrumente externe de organizare. Notează sarcinile, stabilește alarme și împarte activitățile complexe în pași mai mici.
• Fă mișcare în mod regulat. Activitatea fizică poate susține somnul și starea psihică și poate contribui la sănătatea cognitivă.
• Introdu pauze reale. Alternarea perioadelor de lucru cu scurte pauze poate reduce suprasolicitarea și poate facilita menținerea atenției.
• Caută modalități de gestionare a stresului. Respirația lentă, relaxarea, activitățile plăcute și sprijinul psihologic pot fi utile, în funcție de situație.

Dacă stresul provine dintr-o problemă care nu poate fi rezolvată imediat, scopul nu trebuie să fie eliminarea tuturor grijilor, ci reducerea impactului lor asupra vieții de zi cu zi și crearea unor perioade de recuperare.

Când ar trebui să mergi la medic

Nu orice episod de uitare indică o problemă neurologică, iar stresul este doar una dintre cauzele posibile ale dificultăților cognitive. Problemele de somn, depresia, anxietatea, unele medicamente, consumul de alcool, deficitul de vitamina B12, tulburările tiroidiene și alte afecțiuni pot influența memoria.

Este recomandat să discuți cu un medic dacă dificultățile persistă, se agravează, îți afectează activitățile obișnuite sau apar chiar și după ce perioada solicitantă s-a încheiat. O evaluare poate ajuta la identificarea cauzei și la stabilirea măsurilor potrivite.

Dacă apare brusc o stare de confuzie sau o pierdere a memoriei însoțită de dificultăți de vorbire, slăbiciune pe o parte a corpului ori alte simptome neurologice acute, este necesară evaluarea medicală de urgență.

Stresul cronic poate afecta memoria prin mai multe mecanisme: influențează răspunsul hormonal al organismului, poate modifica funcționarea regiunilor cerebrale implicate în învățare și reamintire și poate reduce atenția necesară pentru înregistrarea informațiilor. Somnul insuficient și suprasolicitarea pot amplifica aceste efecte.

A avea dificultăți de concentrare sau a uita anumite lucruri într-o perioadă stresantă nu înseamnă automat că memoria este afectată permanent. În același timp, nu este indicat să presupui că stresul explică orice schimbare cognitivă. Dacă problemele persistă sau se agravează, evaluarea medicală este cea mai potrivită cale de a afla ce se întâmplă.

Foto: Shutterstock