Fac sport regulat, aleargă maratoane, merg la sală și au o greutate normală. Cu toate acestea, unele persoane aparent sănătoase ajung să sufere un infarct miocardic, chiar și la 30 sau 40 de ani. Cum este posibil ca un om activ, care nu fumează și nu are probleme cunoscute cu tensiunea arterială sau glicemia, să dezvolte o afecțiune cardiovasculară gravă? Specialiștii atrag atenția asupra unor factori de risc care pot rămâne nedetectați ani întregi.
Activitatea fizică regulată reduce semnificativ riscul cardiovascular, însă nu oferă protecție absolută împotriva infarctului miocardic. O persoană poate avea o condiție fizică excelentă și, în același timp, să prezinte depuneri de colesterol în arterele coronare. Aceste plăci de aterom se pot forma treptat, fără simptome evidente. În multe cazuri, infarctul apare atunci când o placă de aterom se rupe sau se erodează, favorizând formarea unui cheag de sânge care blochează circulația către o porțiune a mușchiului cardiac.
Citește și: Primul ajutor în caz de infarct miocardic. Ce trebuie să faci în primele minute
Unul dintre factorii de risc cardiovascular mai puțin cunoscuți este lipoproteina(a), prescurtată Lp(a). Aceasta este o particulă asemănătoare LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”, iar concentrația sa este determinată în mare măsură genetic. Valorile crescute ale Lp(a) sunt asociate cu un risc mai mare de ateroscleroză și evenimente cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic, chiar și atunci când rezultatele analizelor uzuale ale colesterolului nu par îngrijorătoare.
Spre deosebire de LDL-colesterol, nivelul Lp(a) este influențat foarte puțin de alimentație și exercițiile fizice. Lp(a) nu este inclusă, de regulă, în profilul lipidic standard, motiv pentru care poate trece neobservată. Ghidurile europene de cardiologie recomandă măsurarea acesteia cel puțin o dată în viața adultă, pentru o evaluare mai completă a riscului cardiovascular.
Pe lângă predispoziția genetică, există și alți factori care pot contribui la apariția bolilor cardiovasculare:
Acești factori pot acționa simultan, iar efectele lor asupra arterelor se pot acumula în timp.
Durerea sau presiunea în piept, disconfortul care iradiază spre braț, mandibulă ori spate, dificultățile de respirație, transpirațiile reci și greața pot indica un infarct. La femei, persoanele vârstnice și pacienții cu diabet, manifestările pot fi uneori mai puțin tipice. În cazul apariției unor simptome sugestive pentru infarct, este necesară apelarea imediată a numărului 112.
Persoanele cu antecedente familiale de infarct la vârste tinere ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea riscului cardiovascular, inclusiv dozarea Lp(a).
Foto: shutterstock