Sfecla roșie se numără printre legumele care au atras atenția cercetătorilor datorită concentrației de compuși bioactivi pe care îi conține. Culoarea intensă este dată în special de pigmenții numiți betalaini, iar leguma furnizează și nitrați, fibre, folat și alți compuși cu rol antioxidant.
Un interes deosebit l-au stârnit nitrații din sfeclă. În organism, aceștia pot contribui la formarea oxidului nitric, o substanță implicată în dilatarea vaselor de sânge și în reglarea circulației. Tocmai această particularitate a determinat numeroase cercetări privind efectele consumului de sfeclă asupra tensiunii arteriale și performanței fizice.
Sfecla nu trebuie privită însă ca un medicament și nici ca un tratament pentru anumite boli. Beneficiile sale trebuie înțelese în contextul unei alimentații echilibrate.
Unul dintre cele mai studiate aspecte ale sfeclei este conținutul său de nitrați. După consum, aceștia pot participa la producerea oxidului nitric, care contribuie la relaxarea vaselor de sânge.
Unele cercetări au observat o scădere modestă a tensiunii arteriale după consumul de suc de sfeclă, în special datorită aportului de nitrați. Efectul nu este însă unul universal și nu înlocuiește tratamentul prescris persoanelor cu hipertensiune.
Aceleași mecanisme au fost analizate și în legătură cu circulația la nivelul vaselor mici de sânge. Cercetătorii au urmărit inclusiv modul în care nitrații și oxidul nitric pot influența microcirculația, însă sunt necesare în continuare studii pentru a stabili cât de importante sunt aceste efecte în prevenirea sau tratarea unor afecțiuni.
Sfecla este analizată și din perspectiva performanței fizice. Nitrații pot influența modul în care organismul utilizează oxigenul în timpul efortului, iar unele studii au raportat îmbunătățiri ale eficienței efortului după consumul de suc de sfeclă.
Acest lucru nu înseamnă că sfecla elimină oboseala în general. Pentru o persoană sănătoasă, însă, includerea ei în alimentație poate face parte dintr-un regim variat, alături de o hidratare adecvată, odihnă și activitate fizică.
Sfecla este și o sursă de fibre alimentare. Consumul regulat de alimente bogate în fibre contribuie la buna funcționare a sistemului digestiv și poate ajuta la menținerea unui tranzit intestinal normal.
În acest caz, avantajul este mai evident atunci când sfecla este consumată ca legumă, nu doar sub formă de suc. Stoarcerea elimină o parte importantă din fibre, astfel că sfecla întreagă poate fi o alegere mai bună pentru aportul de fibre.
Sfecla poate fi inclusă fără probleme într-o alimentație orientată spre controlul greutății. Nu există însă dovezi că arde în mod direct grăsimea corporală sau că simplul consum de sfeclă duce la pierderea kilogramelor.
Avantajul său este că are o densitate energetică relativ redusă și poate fi folosită în numeroase preparate. Consumată alături de alte legume, surse de proteine și grăsimi sănătoase, poate face parte dintr-o dietă echilibrată.
Da, sfecla conține compuși cu proprietăți antioxidante, în special betalaini. Aceștia au fost intens studiați în laborator pentru modul în care interacționează cu procesele oxidative și inflamatorii.
De aici până la afirmația că sfecla „previne cancerul” este însă o distanță importantă. Cercetările experimentale privind compușii din sfeclă sunt interesante, dar consumul acestei legume nu trebuie prezentat drept metodă de prevenire sau tratament al cancerului.
Același principiu se aplică și în cazul cancerului colorectal: o alimentație bogată în legume și fibre este asociată cu beneficii pentru sănătate, însă sfecla nu poate fi considerată un tratament sau o metodă sigură de prevenție în sine.
Ambele variante pot avea loc într-o alimentație sănătoasă, însă există o diferență importantă. Sucul de sfeclă oferă o cantitate concentrată de compuși solubili și nitrați, dar conține mult mai puține fibre decât sfecla consumată întreagă.
Pentru sănătatea digestivă și senzația de sațietate, varianta întreagă are avantaje. În schimb, sucul a fost folosit în numeroase studii care au analizat efectele nitraților asupra tensiunii arteriale și a efortului fizic.
Sfecla roșie merită inclusă într-o alimentație variată datorită fibrelor, vitaminelor, mineralelor și compușilor bioactivi pe care îi furnizează. Cercetările privind nitrații și oxidul nitric au oferit motive serioase pentru continuarea studiilor asupra efectelor sale asupra circulației și performanței fizice.
Sursă foto – Vell / Envato