Nu există un aliment care te ține tânăr. Ce arată un nou studiu despre felul în care dieta influențează îmbătrânirea organismului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Când vine vorba despre îmbătrânire, atenția se îndreaptă adesea către anumite alimente considerate „anti-aging”. Un nou studiu sugerează însă că perspectiva ar trebui să fie ceva mai largă: nu un singur aliment sau nutrient pare să conteze cel mai mult, ci calitatea generală a dietei și consecvența cu care este menținută.

Cercetătorii au analizat datele a 1.769 de adulți cu vârsta de cel puțin 60 de ani din Stockholm, Suedia. Participanții au oferit informații despre alimentația lor obișnuită, iar cercetătorii au evaluat relația dintre diferite tipare alimentare și 54 de biomarkeri din sânge implicați în procese precum metabolismul, inflamația, sănătatea vasculară și cea cerebrală.

Rezultatul general a fost unul constant: persoanele care aveau o alimentație de calitate mai bună prezentau profiluri mai favorabile ale biomarkerilor asociați îmbătrânirii.

Recomandări

Ce mănâncă centenarii. Despre microbiom, dietă și longevitate sănătoasă

Regula „bunicii” care îți poate schimba complet dieta: sfatul simplu al unui expert în longevitate

Ce înseamnă, de fapt, o alimentație de calitate?

Cercetătorii nu au căutat o dietă perfectă, ci au analizat mai multe tipare alimentare.

Unul dintre ele a fost apropiat de dieta mediteraneană, cu accent pe:

• legume și fructe;
• cereale integrale;
• leguminoase;
• nuci;
• pește;
• alimente vegetale cât mai puțin procesate.

Un alt model a urmărit recomandările alimentare asociate reducerii riscului de boli cronice. În acesta, un rol important l-au avut consumul de fructe, legume, nuci și leguminoase și reducerea alimentelor ultraprocesate, a băuturilor îndulcite și a cărnii roșii și procesate.

Cercetătorii au analizat și potențialul inflamator al alimentației, iar acest indicator s-a dovedit deosebit de interesant.

Inflamația ar putea fi una dintre legăturile dintre dietă și îmbătrânire

Dintre cele trei modalități prin care a fost evaluată alimentația, dieta cu un potențial inflamator mai redus a fost asociată cu cea mai largă gamă de biomarkeri favorabili.

Aceștia au fost legați de procese precum reglarea glicemiei, apetitul, funcționarea ficatului, sănătatea osoasă și sistemul imunitar.

Observația este importantă deoarece inflamația cronică este implicată în numeroase procese asociate îmbătrânirii și bolilor cronice.

Asta nu înseamnă că o anumită dietă poate opri îmbătrânirea, ci că modul în care alimentația influențează inflamația ar putea fi una dintre căile prin care dieta contribuie la o îmbătrânire mai sănătoasă.

Folatul, unul dintre markerii care s-au remarcat

Unul dintre biomarkerii care au apărut în legătură cu toate cele trei măsuri ale calității alimentației a fost folatul, o vitamină din grupul B.

Persoanele care urmau tipare alimentare mai sănătoase aveau niveluri mai mari de folat în sânge. Acest lucru este explicabil prin faptul că legumele cu frunze verzi, fructele și leguminoasele se numără printre sursele alimentare importante de folat.

Folatul este necesar pentru formarea globulelor roșii, sinteza ADN-ului și procesele de reînnoire celulară.

Un alt indicator: proteina asociată stresului celular

Cercetătorii au observat și o asociere între alimentația de calitate și nivelurile unei proteine numite growth differentiation factor-15 (GDF-15).

Această proteină este eliberată de celulele aflate în condiții de stres sau afectare și tinde să crească odată cu vârsta și în cazul anumitor boli cronice. În cadrul cercetării, persoanele cu tipare alimentare mai sănătoase aveau niveluri mai favorabile ale acestui marker.

Nu trebuie să cauți dieta „perfectă”

Poate cea mai importantă concluzie a cercetării este și cea mai simplă: nu este nevoie să identifici un aliment-minune și nici să urmezi o dietă rigidă pentru a avea grijă de sănătate pe termen lung.

Un model alimentar care include în mod regulat legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și pește și limitează excesul de zahăr, alimente ultraprocesate și carne procesată este mai relevant decât consumul ocazional al unui presupus „superaliment”.

În plus, rezultatele nu demonstrează că dieta a fost cauza directă a modificărilor biomarkerilor. Alimentația și markerii din sânge au fost evaluați în aceeași perioadă, astfel că studiul nu poate stabili o relație de cauzalitate. Participanții au fost, de asemenea, în general sănătoși, cu un nivel educațional ridicat și proveneau dintr-o singură zonă urbană din Suedia.

Cu alte cuvinte, mesajul cercetătorilor nu este că putem „opri” îmbătrânirea prin alimentație, ci că alegerile alimentare repetate de-a lungul anilor pot fi asociate cu modul în care organismul îmbătrânește la nivel biologic.

FOTO: Shutterstock