Ce se întâmplă cu intestinul tău dacă mănânci mere? Efectele explicate de nutriționiști

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un măr pe zi este unul dintre cele mai cunoscute sfaturi legate de alimentație, iar beneficiile acestui fruct ar putea avea legătură inclusiv cu sănătatea intestinală. Merele furnizează fibre alimentare și polifenoli, compuși care pot susține digestia, microbiomul intestinal și funcționarea normală a intestinului.

Un avantaj important este că merele conțin atât fibre solubile, cât și insolubile. În plus, pectina din aceste fructe poate acționa ca prebiotic, adică poate reprezenta o sursă de hrană pentru bacteriile benefice din intestinul gros. Iar dacă mărul este consumat cu tot cu coajă, aportul de fibre și compuși vegetali este mai mare.

Merele pot ajuta la reglarea tranzitului intestinal

Persoanele care se confruntă cu un tranzit intestinal neregulat pot beneficia de fibrele din mere. Nutriționista Leslie Bonci explică faptul că fibrele insolubile, prezente inclusiv în coajă, contribuie la funcționarea normală a intestinului, în timp ce fibrele solubile din fruct pot susține dezvoltarea bacteriilor benefice.

Recomandări

Același hormon, efecte opuse la femei și bărbați. Legătura surprinzătoare descoperită de cercetători

Semințele de in pentru constipație: cum se folosesc și ce precauții sunt necesare

Un rol important îl are pectina, un tip de fibră solubilă. Aceasta poate acționa ca prebiotic și poate fi utilizată de microorganismele din intestin.

Interesant este că merele pot avea un rol și în cazul scaunelor prea frecvente. Pectina poate încetini golirea tractului digestiv și poate contribui astfel la reducerea frecvenței acestora.

Efectul nu este însă identic pentru toate persoanele și nu înseamnă că merele reprezintă un tratament pentru constipație sau diaree persistentă.

Pectina „hrănește” bacteriile benefice

Microbiomul intestinal este alcătuit dintr-o comunitate foarte complexă de microorganisme. Alimentația este unul dintre factorii care îi pot influența compoziția.

Aici intervine din nou pectina.

Atunci când bacteriile intestinale fermentează fibrele solubile din mere, sunt produși acizi grași cu lanț scurt, printre care acetatul, propionatul și butiratul.

Acești compuși sunt studiați pentru rolurile pe care le au în organism. Butiratul este deosebit de important pentru colon, deoarece reprezintă o sursă majoră de energie pentru celulele care căptușesc această parte a intestinului.

Din acest motiv, fermentarea pectinei ar putea contribui la menținerea funcției normale a barierei intestinale.

Un măr pe zi poate influența diferit microbiomul fiecăruia

Un studiu citat în material a constatat că un consum de un măr pe zi a fost asociat cu niveluri mai mari de acetat, propionat și butirat în materiile fecale, dar numai în cazul participanților care aveau un anumit profil al microbiomului intestinal.

Această observație este importantă pentru că arată că nu toată lumea răspunde identic la același aliment.

Microbiomul unei persoane este influențat de numeroși factori, printre care alimentația, vârsta, genetica, medicamentele și mediul. Prin urmare, efectele consumului de mere pot varia de la un individ la altul.

Unele cercetări experimentale sugerează și că merele ar putea favoriza diversitatea bacteriană intestinală. Există însă rezultate contradictorii în studiile efectuate pe oameni, astfel încât sunt necesare cercetări suplimentare înainte de a putea formula concluzii ferme.

Merele aduc și polifenoli în tractul digestiv

Fibrele nu sunt singurele componente interesante ale merelor. Atât pulpa, cât și coaja conțin compuși cu proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, printre care flavonoli, compuși fenolici și, în merele roșii, antocianine.

Odată ce mărul este consumat, acești compuși sunt eliberați de-a lungul tractului gastrointestinal.

Cercetările analizează modul în care fitonutrienții din mere pot influența diferite procese digestive. Există date care sugerează posibile efecte asupra sănătății gastrointestinale, însă acestea nu trebuie interpretate ca dovadă că simplul consum de mere poate preveni sau trata afecțiuni digestive grave.

Merele trebuie privite ca parte a unei alimentații echilibrate, nu ca un „medicament” pentru intestin.

De ce este bine să mănânci mărul cu tot cu coajă

Dacă este bine spălat și poate fi tolerat, mărul poate fi consumat cu coajă. Motivul este simplu: o parte importantă dintre fibre și polifenoli se găsește în coajă sau în apropierea acesteia. Coaja conține, de exemplu, flavonoli într-o concentrație mai mare decât pulpa.

Aceste substanțe sunt studiate inclusiv pentru posibila lor influență asupra echilibrului bacteriilor intestinale.

Merele pot fi consumate simple, dar pot fi combinate și cu alte alimente. Nutriționiștii citați recomandă, printre altele, mere cu iaurt și nuci sau asocierea lor cu brânză, fenicul și nuci.

Prea multe fibre introduse brusc pot provoca probleme

Faptul că fibrele sunt benefice nu înseamnă că trebuie mărit brusc consumul lor.

Persoanele care au în mod obișnuit o dietă săracă în fibre pot experimenta disconfort digestiv dacă încep să consume dintr-odată cantități foarte mari de alimente bogate în fibre. Recomandarea este ca aportul să fie crescut treptat, în paralel cu diversificarea surselor alimentare.

Sănătatea intestinală nu depinde, de altfel, de un singur aliment. Consumul de produse fermentate precum iaurtul, chefirul, kimchi sau varza murată, activitatea fizică regulată și gestionarea stresului pot avea, la rândul lor, un rol important.

Merele pot fi însă o modalitate simplă de a aduce în alimentație fibre și polifenoli. Consumate regulat și, atunci când este posibil, cu coajă, ele pot contribui la un tranzit intestinal normal, pot furniza hrană bacteriilor benefice și pot susține bariera intestinală. Efectele exacte asupra microbiomului diferă însă de la o persoană la alta, iar cercetările continuă.

Sursă foto: Shutterstock