O anumită etapă a somnului ar putea proteja organismul de numeroase boli, conform cercetătorilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Somnul nu trebuie evaluat doar prin prisma numărului de ore petrecute în pat. Pe parcursul nopții, organismul trece prin mai multe stadii ale somnului, fiecare având propriile caracteristici și funcții. Cercetările recente sugerează că felul în care este structurat somnul ar putea avea o legătură importantă cu starea de sănătate pe termen lung.

Un studiu amplu publicat în revista PLOS Medicine a analizat relația dintre caracteristicile somnului și riscul de apariție a unui număr foarte mare de afecțiuni. Cercetătorii au folosit date provenite de la 95.559 de participanți incluși într-un amplu proiect de cercetare desfășurat în Marea Britanie.

Participanții au purtat timp de aproximativ o săptămână dispozitive la încheietura mâinii, cu ajutorul cărora au fost estimate diferite caracteristici ale somnului. Ulterior, aceste informații au fost comparate cu datele medicale ale participanților, pentru a observa eventualele legături cu apariția a peste 1.000 de boli, potrivit sciencealert.com. 

Recomandări

După echinocțiu, organismul intră într-un nou ritm. De ce apar oboseala, somnolența și problemele cu somnul…

La cât timp ar trebui să întorci salteaua pentru un somn mai bun?

Monitorizarea medicală s-a întins, în medie, pe o perioadă de aproape nouă ani.

Somnul REM, asociat cu un risc mai redus pentru mai multe afecțiuni

Una dintre observațiile care au atras atenția cercetătorilor a fost legătura dintre proporția mai mare de somn REM și un risc mai scăzut pentru numeroase boli.

Somnul REM, denumit astfel după mișcările rapide ale ochilor care apar în această etapă, este perioada în care apar frecvent cele mai vii și complexe vise. În același timp, creierul prezintă o activitate intensă, care poate semăna, în anumite privințe, cu cea din starea de veghe.

Această etapă a somnului este considerată importantă pentru mai multe procese neurologice, inclusiv pentru consolidarea anumitor tipuri de memorie și pentru procesarea informațiilor acumulate în timpul zilei.

„Am constatat că variațiile tiparelor de somn au fost asociate cu 156 de cazuri de boli”, scriu cercetătorii în studiul publicat. „Mai exact, o proporție mai mare de somn REM și de somn profund a fost asociată cu un risc mai scăzut pentru 83, respectiv 7 boli, în timp ce o mai mare neregularitate a somnului și perioadele mai lungi de veghe după adormire au fost asociate cu un risc crescut pentru 3, respectiv 6 boli.”

Analiza cercetătorilor a identificat asocieri între o proporție mai mare de somn REM și un risc mai redus de apariție a unor afecțiuni precum insuficiența cardiacă, boala Alzheimer, hipotensiunea arterială sau fibrilația atrială.

Este important însă ca aceste rezultate să fie interpretate ca asocieri statistice, nu ca dovadă că un nivel mai mare de somn REM previne în mod direct aceste boli.

Și somnul profund pare să aibă un rol important

Nu doar somnul REM a fost asociat cu anumite rezultate favorabile asupra sănătății. Cercetătorii au analizat și alte componente ale somnului, inclusiv perioadele de somn profund.

Somnul profund reprezintă o etapă în care organismul intră într-o stare de relaxare accentuată, iar procesele de refacere sunt deosebit de importante. Această fază este asociată cu funcții precum recuperarea fizică și reglarea anumitor procese metabolice.

În analiza realizată, o proporție mai mare de somn profund a fost asociată cu un risc mai redus pentru unele afecțiuni, printre care diabetul de tip 2 și boala Parkinson.

Rezultatele sugerează astfel că nu există un singur element al somnului care să poată fi analizat separat de restul. Durata nopții, alternarea etapelor și proporția fiecărei faze contribuie împreună la ceea ce specialiștii numesc arhitectura somnului.

Cât de importantă este durata somnului?

Cercetarea a evidențiat și importanța numărului total de ore dormite. În datele analizate, persoanele care dormeau aproximativ între șase și opt ore pe noapte au prezentat asocieri cu un risc mai redus pentru mai multe afecțiuni.

În schimb, participanții care raportau mai puțin de cinci ore de somn pe noapte aveau un risc mai mare pentru 37 de boli, în comparație cu persoanele care dormeau între șase și opt ore.

Acest lucru nu înseamnă că șase sau opt ore reprezintă în mod obligatoriu durata perfectă pentru fiecare persoană. Nevoile de somn diferă în funcție de vârstă, starea de sănătate, stilul de viață și alți factori individuali.

Totodată, cercetătorii au analizat proporția somnului REM în raport cu durata totală a somnului. Astfel, legătura observată între somnul REM și anumite boli nu pare să fie explicată pur și simplu prin faptul că persoanele respective dormeau mai multe ore.

De ce este importantă arhitectura somnului

Somnul este alcătuit din mai multe etape care se succed de-a lungul nopții. În mod normal, acestea se repetă sub forma unor cicluri, iar durata și proporția lor se pot modifica pe parcursul nopții.

Din acest motiv, două persoane care petrec același număr de ore în pat nu au neapărat un somn identic din punct de vedere biologic.

Rezultatele studiului atrag atenția tocmai asupra acestei diferențe. Cercetătorii au observat că atât durata somnului, cât și modul în care acesta este împărțit între diferitele etape sunt asociate cu starea de sănătate.

Cu alte cuvinte, simpla întrebare „Câte ore ai dormit?” nu surprinde întotdeauna întreaga imagine. Calitatea și structura somnului pot fi, de asemenea, relevante.

Somnul REM ar putea influența mai multe mecanisme biologice

O posibilă explicație luată în calcul de cercetători este aceea că diferitele etape ale somnului ar putea influența organismul prin mecanisme biologice distincte.

Somnul REM și somnul profund nu sunt identice din punct de vedere al activității cerebrale sau al proceselor fiziologice care au loc în organism. Prin urmare, fiecare etapă ar putea avea propriile efecte asupra unor sisteme și procese biologice.

Totuși, mecanismele exacte care ar putea explica asocierile identificate nu sunt încă pe deplin cunoscute.

Este posibil ca relația să fie și mai complexă. De exemplu, anumite boli sau factori de risc pot modifica, la rândul lor, structura somnului. Prin urmare, nu se poate spune doar pe baza acestei cercetări că modificarea unei anumite etape a somnului va reduce automat riscul unei boli.

Ce arată, de fapt, rezultatele cercetării

Studiul oferă o imagine amplă asupra relației dintre somn și sănătate, datorită numărului mare de participanți și perioadei îndelungate de urmărire. Cu toate acestea, asemenea cercetări observaționale pot identifica în primul rând asocieri și nu pot demonstra singure o relație directă de cauză și efect.

Cercetătorii subliniază necesitatea unor investigații suplimentare pentru a înțelege mai bine de ce anumite caracteristici ale somnului apar împreună cu un risc mai mic pentru anumite boli.

foto: shutterstock