Românii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 pot avea motive să își verifice cu atenție documentele care au stat la baza stabilirii pensiei. Legislația actuală permite valorificarea, în anumite condiții, a unor venituri și sporuri realizate în perioade pentru care informațiile nu se regăsesc în bazele de date electronice ale sistemului public de pensii.
Un element important este sporul de vechime, pentru care legea stabilește procente diferite în funcție de perioada în care a fost realizată vechimea și de vechimea totală în muncă. Pentru anumite perioade, procentul poate ajunge la 15%. Este însă important de precizat că acel procent nu reprezintă o majorare de 15% aplicată direct pensiei aflate în plată. Sporul intră în mecanismul de stabilire a veniturilor și punctajelor luate în calcul pentru pensie.
Potrivit Legii nr. 360/2023, pentru perioada 1 septembrie 1983 – 31 martie 1992, sporul de vechime se stabilește în funcție de vechimea totală în muncă.
Procentele sunt următoarele:
Prin urmare, procentul de 15% nu se acordă automat tuturor celor care au lucrat în intervalul 1983-1992. Pentru a ajunge la această valoare trebuie îndeplinită condiția privind vechimea totală de peste 20 de ani.
De exemplu, o persoană cu 17 ani de vechime totală se încadrează la procentul de 12%, în timp ce una cu peste 20 de ani de vechime intră în categoria de 15%.
Regulile nu sunt identice pentru cei care au acumulat vechime în perioada 1 martie 1970 – 31 august 1983.
În acest caz, procentele prevăzute de lege sunt:
Așadar, pentru această perioadă, procentul maxim este de 10%, nu de 15%.
Diferențele dintre intervalele de timp sunt importante pentru persoanele care au o carieră de mai multe decenii și ale căror perioade de muncă se întind peste mai multe dintre aceste intervale.
Casa Națională de Pensii Publice precizează că, pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime se calculează automat potrivit prevederilor Legii nr. 360/2023. Prin urmare, pentru acest element nu este necesară, în principiu, o adeverință separată pentru dovedirea sporului de vechime.
Situația este diferită după 1 aprilie 1992.
Pentru perioada 1 aprilie 1992 – 1 aprilie 2001, sporul de vechime utilizat este cel înscris în carnetul de muncă sau cel dovedit prin adeverințe eliberate de angajatori, deținătorii legali ai arhivelor ori operatorii economici autorizați să presteze servicii arhivistice.
Aici documentele pot deveni esențiale pentru pensionarii care constată că anumite perioade sau venituri nu au fost valorificate la stabilirea pensiei.
CNPP precizează că, pentru perioadele de vechime realizate până la 1 aprilie 2001, dovada se face în principal cu carnetul de muncă. În lipsa acestuia, pot fi utilizate, în condițiile prevăzute de lege, adeverințe emise de angajatori, deținători legali de arhive sau operatori economici autorizați.
Nu doar sporul de vechime poate fi relevant. Legea nr. 360/2023 a introdus posibilitatea valorificării unor sporuri și venituri nepermanente realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, dacă acestea îndeplinesc condițiile legale și asupra lor s-a datorat contribuția de asigurări sociale. CNPP enumeră printre veniturile care pot fi valorificate, în condițiile legii, sporuri nepermanente, prime, premii, al 13-lea salariu, ore suplimentare și venituri rezultate din acordul global. Aceste venituri trebuie însă demonstrate prin documente corespunzătoare.
Casa Națională de Pensii explică faptul că, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajelor lunare se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Primul pas este verificarea documentelor existente și a informațiilor care au fost deja valorificate la stabilirea pensiei. În cazul în care lipsesc perioade de muncă, venituri sau sporuri care pot fi dovedite, pensionarul poate solicita documentele necesare de la fostul angajator sau de la entitatea care deține legal arhiva.
CNPP precizează că, atunci când fostul angajator nu mai există, documentele pot fi solicitate de la deținătorii legali ai arhivelor sau de la operatorii economici autorizați, în funcție de situație.
Adeverințele trebuie să respecte cerințele legale pentru a putea fi valorificate de casa de pensii.
Faptul că o persoană a lucrat înainte de 2001 nu înseamnă automat că trebuie să obțină noi adeverințe.
CNPP precizează că sporul de vechime pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992 este calculat automat, iar pentru alte venituri documentele sunt necesare doar dacă acestea nu au fost deja valorificate și există elemente care pot fi demonstrate în condițiile legii.
Prin urmare, verificarea dosarului este relevantă în special pentru persoanele care au avut mai mulți angajatori, perioade de muncă neclare sau venituri și sporuri care nu apar în documentele deja valorificate.
Unul dintre cele mai importante aspecte este interpretarea corectă a procentului de 15%. Acesta nu înseamnă că un pensionar care primește, de exemplu, 3.000 de lei va primi automat încă 450 de lei. Procentul de 15% se referă la sporul de vechime utilizat în stabilirea elementelor care intră în calculul pensiei pentru perioada prevăzută de lege.
Cuantumul final al pensiei este determinat pe baza întregului istoric contributiv, a veniturilor și perioadelor recunoscute și a regulilor de calcul aplicabile. CNPP precizează că numărul total de puncte rezultă din însumarea punctajelor anuale și a punctelor de stabilitate, acolo unde acestea sunt datorate.
Pentru persoanele care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001, o verificare atentă poate viza:
În cazul unor neconcordanțe, pensionarul poate solicita recalcularea drepturilor pe baza documentelor justificative. CNPP precizează că adeverințele privind sporurile și veniturile care îndeplinesc condițiile legale pot fi depuse și după 1 septembrie 2024, iar drepturile rezultate din noile documente se acordă potrivit regulilor prevăzute de legislația în vigoare.
Sursă foto – drazenphoto / Envato