Tremorul mâinilor, problemele de memorie sau schimbările de comportament pot ascunde afecțiuni neurologice. Ce semnale nu ar trebui ignorate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Unele modificări aparent banale ale organismului pot fi puse cu ușurință pe seama oboselii, stresului sau procesului natural de îmbătrânire. Un tremor fin al mâinilor, dificultatea de a găsi cuvintele potrivite, încetinirea gândirii, schimbările de comportament, tulburările de somn ori problemele de memorie pot apărea însă și în contextul unor afecțiuni neurologice.

Aceste simptome pot fi cauzate de afecțiuni neurologice

Bolile sistemului nervos central pot avea un debut discret, iar primele manifestări nu sunt întotdeauna suficient de evidente pentru a determina o persoană să meargă la medic. Tocmai de aceea, observarea unor schimbări persistente sau repetate poate reprezenta un motiv pentru o evaluare de specialitate.

„Pentru noi, un tremor discret sau o modificare subtilă de comportament pot fi un prim semnal de alarmă. Pacienții vin uneori târziu la consult, tocmai pentru că simptomele sunt mai uşor de ignorat la început, iar bolile neurologice evoluează adesea în tăcere, de aceea, începutul este atât de ușor trecut cu vederea. Recomandarea noastră este ca pacienții să ajungă la consult înainte ca activitățile zilnice să fie afectate”, declară dr. Sandra Munteanu, medic neurolog.

Tremorul și pierderea dexterității, printre manifestările asociate bolii Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă caracterizată, în principal, prin pierderea neuronilor dopaminergici. În multe situații, cauza este necunoscută, iar apariția bolii poate implica o combinație de factori genetici și de mediu.

Recomandări

Etajul de la bloc care poate avea facturi mai mici la încălzire. Aceste apartamente sunt cele…

Cum faci ouă la microunde. Metoda simplă pentru omletă și ouă fierte

Primele manifestări pot fi discrete și pot trece neobservate o perioadă. Un tremor fin al degetelor, în special atunci când mâna se află în repaus, încetinirea mișcărilor, rigiditatea musculară sau dificultățile în realizarea unor activități care presupun precizie pot reprezenta semnale timpurii.

Printre acestea se pot număra și probleme precum încheierea nasturilor, modificări ale mersului sau instabilitatea posturală. Există, de asemenea, manifestări non-motorii care pot apărea în anumite cazuri, printre care constipația, diminuarea mirosului și tulburarea de comportament în somnul REM, asociată uneori cu coșmaruri frecvente.

„Pacienții pot observa și modificări ale scrisului, voce mai scăzută, mimică facială redusă, dificultate în inițierea mişcării sau scăderea balansului brațelor în timpul mersului. Diagnosticarea precoce și inițierea unui tratament personalizat pot încetini declinul motor și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții”, adaugă dr. Sandra Munteanu.

Modificările de personalitate pot apărea în cazul bolii Alzheimer

Atunci când se vorbește despre boala Alzheimer, pierderile de memorie sunt printre primele simptome la care se gândește majoritatea oamenilor. Totuși, în unele cazuri, persoanele din familie pot observa înainte de problemele severe de memorie anumite schimbări de comportament sau de personalitate.

Iritabilitatea, apatia, retragerea socială, dificultatea de a face față unor situații noi sau mai complexe, dezorientarea, pierderea obiectelor și repetarea unor întrebări pot fi manifestări care merită evaluate atunci când persistă și afectează viața de zi cu zi.

„Schimbările de personalitate apar cu mult înainte de pierderile de memorie severe. De asemenea, dificultatea de a planifica activități, problemele de orientare și repetarea aceleiași întrebări sunt semne timpurii frecvente. Însă, nu orice uitare înseamnă boala Alzheimer. Cauzele pentru tulburările de memorie și cognitive pot fi de multe ori de cauză mixtă vasculară și neurodegenerativă, iar în unele cazuri pot avea cauze metabolice. Dar când uitarea se asociază cu modificări de comportament și dezorganizare, evaluarea neurologică devine obligatorie”, mai precizează dr. Sandra Munteanu.

Furnicăturile, amorțeala și tulburările de vedere pot apărea în scleroza multiplă

Scleroza multiplă este o boală autoimună cronică a sistemului nervos central, în care sistemul imunitar atacă mielina, structura care protejează fibrele nervoase. Manifestările diferă de la o persoană la alta, iar debutul poate fi dificil de identificat.

Printre simptomele care pot apărea se numără furnicăturile și amorțelile, vederea încețoșată, problemele de echilibru și coordonare, modificările mersului, oboseala accentuată și slăbiciunea musculară fără o explicație evidentă.

Uneori, aceste semne sunt atribuite stresului sau suprasolicitării. Persistența sau reapariția lor necesită însă o evaluare medicală.

„Scleroza multiplă debutează adesea insidios, iar simptomele pot ascunde o inflamație activă la nivelul sistemului nervos central. Diagnosticul include RMN cerebral și spinal, analiza lichidului cefalorahidian, teste neurofiziologice și analize de laborator care exclud alte cauze. Cu cât intervenim mai devreme, cu atât limităm acumularea de leziuni și protejăm funcțiile neuronale”, subliniază medicul.

Amorțeala persistentă poate indica o neuropatie periferică

Neuropatiile periferice apar atunci când sunt afectați nervii din afara creierului și măduvei spinării. Cauzele sunt numeroase și pot include diabetul, consumul excesiv de alcool, anumite deficite vitaminice, boli autoimune și inflamatorii, expunerea la toxine, factori genetici, afecțiuni neoplazice sau tulburări metabolice.

La început, simptomele pot fi ușor de trecut cu vederea. Furnicăturile, senzația de arsură, diminuarea sensibilității sau durerile, în special la nivelul picioarelor și mai ales noaptea, pot preceda apariția slăbiciunii musculare.

Pentru că neuropatiile se numără printre tulburările neurologice întâlnite frecvent la adulți, identificarea cauzei și evaluarea precoce pot fi importante pentru prevenirea agravării afectării nervoase.

Problemele de memorie nu au întotdeauna aceeași cauză

Uitarea nu înseamnă automat o boală neurodegenerativă. Memoria poate fi influențată de stres, lipsa somnului, anumite medicamente sau de diferite probleme medicale și dezechilibre metabolice.

„Memoria este afectată de mulți factori, influențată de stres și lipsa somnului. Totuși, pierderile repetate sau incapacitatea de a reține informații simple pot semnala o problemă neurologică. În Alzheimer, memoria de scurtă durată este cea mai afectată. În scleroza multiplă, episoadele de „ceață mentală” sunt frecvente. În epilepsia de lob temporal, poate să apară o afectare a memoriei datorită crizelor repetate și activității electrice anormale. De multe ori, traumatismele craniocerebrale, inclusiv cele minore, pot determina o afectare temporară a memoriei. De asemenea, combinaţia de medicamente sau utilizarea pe termen lung de benzodiazepine, dezechilibrele cauzate de disfuncția tiroidei sau deficitul de vitamina B12 și alte carențe metabolice pot duce la afectarea memoriei. Evaluarea neuropsihologică joacă un rol fundamental în detectarea timpurie a modificărilor cognitive asociate demenței și în îmbunătățirea diagnosticării distincției între Alzheimer și alte forme de declin cognitiv”, declară dr. Sandra Munteanu.

În acest context, diferența importantă este dată de persistența și evoluția simptomelor. Un episod izolat de uitare sau oboseală nu indică automat existența unei boli neurologice. Atunci când modificările se repetă, se accentuează sau încep să afecteze activitățile obișnuite, o evaluare medicală poate ajuta la identificarea cauzei.

Diagnosticarea timpurie este relevantă în cazul multor afecțiuni neurologice, deoarece permite stabilirea cauzei simptomelor și, atunci când există tratament, inițierea unei conduite terapeutice adaptate situației fiecărui pacient.

Sursă foto – AtlasComposer / Envato