De ce aceeași boală poate arăta complet diferit la femei și bărbați. Cum sexul poate influența simptomele, evoluția și chiar diagnosticul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O durere în piept, o stare de oboseală, o durere de spate sau senzația de lipsă de aer pot părea simptome universale. În realitate, aceeași boală poate avea o prezentare diferită la femei și la bărbați.

Diferențele sunt observate în mai multe domenii ale medicinei și pot influența nu doar simptomele, ci și riscul de a dezvolta anumite boli, modul în care acestea evoluează și răspunsul la tratament. Cercetătorii au identificat astfel de diferențe în special în bolile cardiovasculare, autoimune, neurologice și unele boli metabolice.

Asta nu înseamnă că o femeie va avea automat simptome „atipice” sau că un bărbat va avea întotdeauna forma clasică a unei boli. Există multă suprapunere între sexe. Tocmai de aceea, diferențele trebuie privite ca tendințe statistice, nu ca reguli.

Recomandări

Când oboseala nu mai este doar oboseală: ce boli pot sta în spatele ei și ce…

Boala Ménière: când amețeala se asociază cu țiuit și pierderea auzului. Cum recunoști această afecțiune a…

Citește și: Boli și afecțiuni

Ce înseamnă, de fapt, „aceeași boală, simptome diferite”

Atunci când medicii vorbesc despre diferențe între femei și bărbați, pot avea în vedere mai multe lucruri.

Boala poate apărea mai frecvent la un sex decât la celălalt. Poate începe la vârste diferite, poate produce alte simptome sau poate avea un risc diferit de complicații.

Uneori, diferența apare chiar la nivelul mecanismului biologic. Hormonii sexuali, cromozomii X și Y, sistemul imunitar, masa musculară, distribuția țesutului adipos și metabolismul medicamentelor pot contribui la modul în care organismul răspunde la aceeași afecțiune.

La acestea se adaugă și factori care nu țin strict de biologie. Femeile și bărbații pot avea expuneri diferite la anumiți factori de risc, stiluri de viață diferite sau pot ajunge la medic în momente diferite.

Infarctul miocardic: probabil cel mai cunoscut exemplu

Atacul de cord este unul dintre cele mai bune exemple pentru a înțelege de ce este periculos să căutăm un singur „tablou clasic” al bolii.

Atât femeile, cât și bărbații pot avea durere sau presiune în piept, acesta rămânând cel mai frecvent simptom la ambele sexe. Dar femeile sunt mai predispuse să prezinte, în plus, simptome precum dificultăți de respirație, greață sau vărsături, oboseală, slăbiciune și durere în spate, umăr sau braț.

O meta-analiză care a inclus 27 de studii a arătat că femeile cu sindroame coronariene acute au avut mai frecvent greață sau vărsături, dificultăți de respirație și durere între omoplați decât bărbații. Totuși, durerea toracică a rămas foarte frecventă la ambele sexe, ceea ce arată că diferențele nu trebuie exagerate.

Problema este că, atunci când oamenii se gândesc la infarct doar ca la o durere severă în piept, anumite prezentări ale bolii pot fi recunoscute mai greu.

De ce pot exista aceste diferențe în cazul inimii?

Nu există o singură explicație.

Femeile și bărbații pot avea profiluri diferite de factori de risc, iar anumite mecanisme cardiovasculare apar mai frecvent într-un sex decât în celălalt. NHLBI notează că femeile au o probabilitate mai mare decât bărbații de a avea unele infarcte care nu sunt explicate prin boala coronariană obstructivă clasică, ceea ce poate complica diagnosticul.

În plus, vârsta la care apare infarctul este adesea diferită. Femeile tind să aibă primul infarct la vârste mai înaintate decât bărbații, deși această diferență nu îi protejează pe tinerii adulți de risc.

Bolile autoimune: femeile sunt afectate disproporționat

Diferențele dintre sexe sunt și mai evidente în cazul bolilor autoimune.

Majoritatea bolilor autoimune apar mai frecvent la femei, iar cercetătorii investighează rolul hormonilor sexuali, al cromozomului X și al modului în care sistemul imun este reglat. NIH menționează că aproximativ patru din cinci persoane diagnosticate cu o boală autoimună sunt femei, deși distribuția diferă foarte mult de la o boală la alta.

Lupusul, sindromul Sjögren, artrita reumatoidă și scleroza multiplă sunt exemple în care există diferențe importante între sexe în ceea ce privește frecvența.

De ce sistemul imunitar poate funcționa diferit

O parte din explicație pare să fie biologică.

Sistemul imunitar feminin tinde să genereze răspunsuri mai puternice în anumite contexte. Acest lucru poate avea avantaje, inclusiv în răspunsul la anumite infecții, dar poate contribui și la o predispoziție mai mare pentru pierderea toleranței față de propriile țesuturi și, implicit, pentru autoimunitate.

Cromozomul X este și el interesant deoarece conține numeroase gene implicate în funcționarea sistemului imun. Cercetările recente au analizat inclusiv modul în care procesul de inactivare a unuia dintre cromozomii X la femei ar putea influența apariția autoimunității.

Dar nu trebuie redus totul la hormoni. Diferențele genetice, epigenetice și de mediu pot contribui împreună.

Și durerea poate fi percepută diferit

Sexul biologic poate influența și mecanismele implicate în procesarea durerii.

Cercetările au indicat diferențe în modul în care sistemul nervos și sistemul imunitar participă la procesarea durerii la femei și bărbați. Acest lucru nu înseamnă că unul dintre sexe „suportă mai bine durerea”, ci că mecanismele biologice ale durerii sunt mai complexe decât o simplă comparație a pragului de toleranță. NIH notează că există diferențe de sex în procesarea durerii și în răspunsurile organismului la anumite situații.

Asta poate influența inclusiv modul în care o anumită afecțiune este descrisă de pacient.

Aceeași boală poate începe la vârste diferite

Vârsta nu este doar o cifră atunci când vorbim despre diferențele dintre femei și bărbați.

Unele boli cardiovasculare tind să apară la femei mai târziu, iar schimbările hormonale asociate menopauzei modifică ulterior profilul de risc cardiovascular.

În alte boli, diferența de vârstă la debut poate fi influențată de factori biologici diferiți, astfel încât două persoane de aceeași vârstă pot avea probabilități distincte pentru anumite afecțiuni.

De aceea, medicul nu evaluează riscul doar prin întrebarea „câți ani ai?”, ci printr-un ansamblu de factori care includ sexul biologic, istoricul familial, hormonii, bolile asociate și stilul de viață.

Tratamentul poate să nu funcționeze identic

Diferențele dintre femei și bărbați nu se opresc la simptome.

NIH subliniază că sexul poate influența și modul în care oamenii răspund la anumite medicamente. Diferențele pot apărea prin metabolism, compoziția organismului, hormoni și alți factori biologici.

Acesta este unul dintre motivele pentru care medicina modernă acordă tot mai multă atenție includerii ambelor sexe în studiile clinice și analizei separate a rezultatelor atunci când există diferențe biologice relevante.

De ce medicina a vorbit atât de mult despre „simptomul clasic”

O parte din problemă ține de modul în care au fost construite tradițional anumite modele medicale.

Când medicii sau manualele folosesc un „tablou tipic” al unei boli, există riscul ca prezentările care se abat de la acel model să fie percepute ca mai puțin sugestive pentru diagnostic.

În cazul infarctului, de exemplu, cercetările moderne au arătat că termenii „simptome tipice” și „atipice” pot fi înșelători. Femeile au unele simptome mai frecvent decât bărbații, dar există o suprapunere substanțială între cele două grupuri.

Așadar, diferențele dintre sexe nu ar trebui să ducă la un nou stereotip medical.

O femeie cu infarct nu are neapărat „simptome de femeie”

Este o distincție importantă.

Faptul că femeile au o probabilitate mai mare să prezinte greață, oboseală sau dificultăți de respirație nu înseamnă că acestea sunt „simptome feminine” ale infarctului.

O femeie poate avea o durere toracică foarte clară, iar un bărbat poate avea greață și durere de spate.

Diferențele statistice ajută medicii să fie mai atenți la anumite posibilități, dar nu înlocuiesc evaluarea individuală.

Și bolile psihice pot arăta diferit

Diferențele dintre sexe sunt observate și în psihiatrie.

NIH notează, de exemplu, că unele tulburări de anxietate și depresie sunt mai frecvente la femei, în timp ce schizofrenia apare mai frecvent și tinde să aibă o evoluție mai severă la bărbați.

Aici lucrurile sunt deosebit de complexe, pentru că nu doar biologia contează. Factorii sociali, comportamentali, culturali și experiențele de viață pot influența atât riscul, cât și modul în care simptomele sunt exprimate și raportate.

De ce contează toate aceste diferențe?

Pentru că diagnosticul medical pornește de la simptome.

Dacă știm că aceeași boală poate produce manifestări diferite, evităm să respingem prea repede un diagnostic doar pentru că simptomele nu corespund imaginii „clasice”.

Acest lucru este important mai ales pentru bolile în care întârzierea diagnosticului poate avea consecințe serioase.

În cazul infarctului, de exemplu, recunoașterea rapidă a simptomelor poate influența tratamentul și prognosticul. Femeile care suferă un infarct, în special cele mai tinere, au fost găsite în unele studii cu rezultate mai slabe ulterior decât bărbații de aceeași vârstă, iar cercetătorii încearcă încă să explice complet această diferență.

Diferențele biologice nu înseamnă că femeile și bărbații trebuie tratați ca două specii diferite

Aici este probabil cea mai importantă concluzie.

Medicina bazată pe sex nu înseamnă că fiecare simptom trebuie împărțit în două categorii — „pentru femei” și „pentru bărbați”.

Înseamnă că medicii trebuie să țină cont de faptul că organismul feminin și cel masculin nu sunt identice din punct de vedere biologic și că această diferență poate influența riscul, simptomele, evoluția bolii și răspunsul la tratament.

În același timp, există o suprapunere foarte mare între oameni, indiferent de sex.

Aceeași boală, două prezentări — dar niciodată două reguli absolute

Faptul că o afecțiune poate arăta diferit la femei și bărbați este un exemplu al complexității medicinei.

La infarct, femeile pot prezenta mai frecvent greață, dificultăți de respirație, oboseală sau dureri în spate și brațe. În bolile autoimune, femeile au o predispoziție mult mai mare pentru numeroase afecțiuni. În alte boli, diferențele pot fi mai mici sau pot apărea mai ales în ceea ce privește evoluția și răspunsul la tratament.

De aceea, atunci când apare un simptom persistent sau neobișnuit, nu este suficient să te întrebi dacă „se potrivește” cu imaginea unei boli pe care ai învățat-o din auzite.

Un diagnostic corect nu se bazează pe stereotipul simptomului, ci pe context, examinare și investigații medicale.

Iar una dintre lecțiile importante pe care le-a adus medicina modernă este tocmai aceasta: aceeași boală poate avea mai multe fețe.

Foto: Shutterstock