Ce este „revenge bedtime procrastination” și de ce apare?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Te-ai surprins vreodată spunându-ți că vei merge la culcare la ora 22:30, dar, fără să-ți dai seama, ai ajuns să stai pe telefon până după miezul nopții? Nu pentru că aveai ceva urgent de făcut, ci pentru că pur și simplu nu voiai ca ziua să se termine. Ai mai urmărit un videoclip, ai mai verificat o dată rețelele sociale, ai început un nou episod dintr-un serial sau ai continuat să citești, deși știai că dimineața vei regreta.

Citește și: Procrastinarea – ce este și cum scapi de ea? 3 pași pentru a redeveni productiv

Acest comportament are un nume: revenge bedtime procrastination. Tradus aproximativ prin „amânarea somnului din dorința de a-ți recupera timpul personal”, fenomenul a devenit din ce în ce mai frecvent în ultimii ani și este strâns legat de stilul de viață modern, de stres, de programul încărcat și de timpul petrecut în fața ecranelor.

Recomandări

Motivul pentru care echipa Norvegiei a venit cu mâncare de acasă la Campionatul Mondial de Fotbal…

Ai cumpărat un pepene verde fără gust? Acest truc simplu îl poate face mai dulce și…

Deși pare un simplu obicei, specialiștii spun că repetarea lui poate avea consecințe asupra sănătății fizice și psihice, afectând somnul, concentrarea, dispoziția și chiar metabolismul.

Ce înseamnă, de fapt, „revenge bedtime procrastination”?

Conceptul descrie situația în care o persoană amână în mod intenționat ora de culcare, chiar dacă nu există niciun motiv obiectiv pentru a rămâne trează și este conștientă că va dormi prea puțin.

Diferența față de insomnie este importantă. În cazul insomniei, persoana își dorește să adoarmă, dar nu reușește. În schimb, în revenge bedtime procrastination, somnul este amânat în mod voluntar, deși organismul este obosit.

Termenul a devenit cunoscut după ce fenomenul a fost descris în Asia, în special în China, unde programul lung de muncă îi determina pe mulți angajați să își „răzbune” lipsa timpului liber sacrificând orele de somn pentru câteva momente dedicate exclusiv lor.

Astăzi, fenomenul este întâlnit în întreaga lume și afectează atât adulții, cât și adolescenții.

De ce apare?

La prima vedere, pare ilogic să renunți la somn atunci când ești epuizat. Totuși, din punct de vedere psihologic, explicația este surprinzător de logică.

Pentru multe persoane, ziua este complet ocupată de responsabilități: serviciu, facultate, școală, copii, treburi casnice, trafic, cumpărături și alte obligații. Timpul pentru hobby-uri, relaxare sau pur și simplu pentru a nu face nimic devine aproape inexistent.

Seara, când toate aceste responsabilități se încheie, apare senzația că este, în sfârșit, momentul în care îți aparține timpul.

Creierul încearcă să compenseze lipsa de autonomie din timpul zilei și apare dorința de a prelungi acele câteva ore de libertate, chiar dacă asta înseamnă să dormi mai puțin.

De aici vine și cuvântul „revenge” („răzbunare”): nu este vorba despre răzbunare împotriva cuiva, ci despre încercarea de a recupera timpul pe care simți că l-ai pierdut.

De ce telefonul face fenomenul și mai puternic?

Smartphone-ul este unul dintre principalii factori care întrețin acest comportament.

Platformele de social media, videoclipurile scurte și serviciile de streaming sunt concepute astfel încât să capteze atenția cât mai mult timp. Algoritmii oferă permanent conținut nou, iar creierul primește mici „recompense” prin eliberarea de dopamină, neurotransmițător implicat în motivație și plăcere.

Astfel apare celebrul fenomen de doomscrolling, în care utilizatorul continuă să deruleze conținut fără un scop clar, deși știe că ar trebui să se culce.

În plus, lumina albastră emisă de ecrane poate întârzia secreția de melatonină, hormonul care pregătește organismul pentru somn, ceea ce face adormirea și mai dificilă.

Cine este cel mai predispus?

Fenomenul poate apărea la oricine, însă este mai frecvent la:

• persoanele cu un program de lucru foarte încărcat;
• părinții copiilor mici;
• studenții aflați în sesiune;
• persoanele perfecționiste;
• cei care simt că au foarte puțin control asupra timpului lor;
• persoanele care lucrează multe ore peste program.

De asemenea, studiile sugerează că persoanele cu un nivel mai redus de autocontrol sau cu niveluri crescute de stres tind să amâne mai des ora de culcare.

Cum afectează organismul?

O oră pierdută de somn poate părea lipsită de importanță. Problema apare atunci când acest comportament se repetă seară de seară.

Privarea cronică de somn influențează aproape toate sistemele organismului.

Creierul funcționează mai greu

După doar câteva nopți cu somn insuficient, scad:

• capacitatea de concentrare;
• memoria de scurtă durată;
• viteza de reacție;
• atenția;
• capacitatea de luare a deciziilor.

De aceea, multe persoane care dorm prea puțin au impresia că „nu mai gândesc limpede” sau uită mai des lucruri banale.

Emoțiile devin mai greu de controlat

Lipsa somnului afectează comunicarea dintre cortexul prefrontal și amigdala cerebrală, regiunea implicată în procesarea emoțiilor.

Rezultatul poate fi:

• iritabilitate;
• anxietate crescută;
• schimbări bruște de dispoziție;
• toleranță mai mică la stres.

Paradoxal, tocmai persoanele care stau treze pentru a se relaxa ajung să se simtă mai tensionate în ziua următoare.

Crește pofta de alimente bogate în zahăr

Somnul insuficient influențează hormonii care controlează apetitul.

Nivelul de grelină, hormonul foamei, crește, iar leptina, hormonul sațietății, scade. În consecință, organismul caută surse rapide de energie, iar poftele pentru dulciuri, produse de patiserie și fast-food devin mai intense.

Acesta este unul dintre motivele pentru care lipsa cronică de somn este asociată cu un risc mai mare de creștere în greutate.

Scade performanța la serviciu sau la facultate

Persoanele care dorm mai puțin tind să fie mai puțin productive, fac mai multe greșeli și au nevoie de mai mult timp pentru a finaliza aceleași sarcini.

Astfel apare un cerc vicios: ziua devine și mai solicitantă, iar seara apare din nou nevoia de a „recupera” timpul personal.

De ce este atât de greu să te oprești?

Din punct de vedere psihologic, fenomenul este alimentat de conflictul dintre două nevoi legitime.

Pe de o parte, organismul are nevoie de somn.

Pe de altă parte, mintea are nevoie de timp pentru relaxare, autonomie și activități plăcute.

Atunci când întreaga zi este dedicată obligațiilor, creierul acordă prioritate recompensei imediate – încă un episod, încă zece minute pe telefon, încă un videoclip –, chiar dacă știe că dimineața vor exista consecințe.

Acest tip de decizie este influențat și de oboseală. Cu cât suntem mai epuizați, cu atât autocontrolul este mai redus, iar tentația de a amâna somnul devine mai mare.

Cum poți întrerupe acest cerc vicios?

Scopul nu este să elimini complet timpul de relaxare, ci să îl muți într-un moment care să nu afecteze somnul.

Specialiștii recomandă:

• să îți rezervi zilnic 30-60 de minute pentru activități care îți fac plăcere, înainte de ora de culcare;
• să stabilești o oră relativ constantă pentru somn;
• să eviți utilizarea telefonului în pat;
• să activezi limite pentru aplicațiile care îți consumă cel mai mult timp;
• să reduci expunerea la lumină puternică cu o oră înainte de culcare;
• să alegi activități relaxante, precum lectura, muzica sau exercițiile de respirație.

Dacă simți că singurul moment în care ai timp pentru tine este după miezul nopții, merită să analizezi și modul în care este organizată ziua. Uneori, problema nu este lipsa disciplinei, ci lipsa reală a timpului personal.

Când ar trebui să ceri ajutor?

Dacă adormi foarte greu, te trezești frecvent în timpul nopții, te simți obosit aproape în fiecare dimineață sau lipsa somnului începe să îți afecteze activitatea profesională, relațiile ori starea emoțională, este recomandat un consult la medicul de familie, un medic cu competență în medicina somnului sau un psiholog.

În unele cazuri, în spatele acestui comportament se pot afla stresul cronic, anxietatea, depresia sau alte tulburări de somn care necesită evaluare și tratament.

Revenge bedtime procrastination nu înseamnă lene și nici lipsă de disciplină. De cele mai multe ori, este răspunsul psihologic la un stil de viață în care responsabilitățile ocupă aproape tot timpul zilei, iar seara devine singurul moment dedicat propriei persoane.

Deși poate părea inofensiv să mai amâni somnul cu o oră sau două, repetarea acestui obicei poate afecta concentrarea, sănătatea metabolică, echilibrul emoțional și calitatea vieții. Soluția nu este să renunți complet la timpul liber, ci să găsești un echilibru între nevoia de relaxare și una dintre cele mai importante resurse pentru sănătate: un somn suficient și de calitate.

Foto: Shutterstock