Aerul condiționat de la birou îți poate afecta sănătatea? Semnele care ar putea indica o problemă ascunsă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pentru milioane de angajați, biroul înseamnă petrecerea a opt sau chiar zece ore pe zi într-un spațiu climatizat. În zilele călduroase, aerul condiționat oferă confort și pare o alternativă mai sigură decât aerul poluat de afară. Totuși, specialiștii avertizează că un mediu răcoros nu este întotdeauna și unul sănătos. Calitatea aerului din interior poate avea un impact semnificativ asupra stării de sănătate, mai ales atunci când sistemele de ventilație nu sunt întreținute corespunzător.

De ce poate deveni problematic aerul din birou

Problema nu este aparatul de aer condiționat în sine, ci ceea ce circulă prin instalațiile de ventilație. În multe clădiri de birouri, aerul este recirculat pentru a reduce consumul de energie. Dacă filtrele și conductele nu sunt curățate periodic, acestea pot acumula praf, murdărie, spori de mucegai, bacterii și alți contaminanți care ajung ulterior în aerul respirat de angajați.

În plus, umezeala favorizează dezvoltarea fungilor, iar depunerile provenite de la păsări sau alte surse biologice pot provoca reacții alergice sau inflamatorii atunci când sunt inhalate. Pe lângă microorganisme, în aerul interior se pot regăsi particule fine, acarieni, alergeni sau compuși chimici proveniți din produsele de curățenie și odorizante.

Recomandări

Vrei să-ți păstrezi dinții sănătoși până la bătrânețe? Cele 10 reguli recomandate de stomatologi

7 alimente care pot ameliora simptomele apneei obstructive în somn

Citește și: Ce trebuie să faci înainte să pornești aerul condiționat. Greșeala care îți poate dubla factura la curent

Sindromul clădirii bolnave

Medicii folosesc de mai multe decenii termenul de „sindrom al clădirii bolnave” pentru a descrie situația în care oamenii dezvoltă diverse simptome doar în timpul petrecut într-o anumită clădire, iar acestea se ameliorează după ce părăsesc spațiul respectiv. Fenomenul este asociat, de regulă, cu ventilația insuficientă și cu o calitate precară a aerului din interior.

Simptome care pot indica o problemă

Primele manifestări sunt adesea discrete și pot fi puse pe seama oboselii sau a unei răceli ușoare. Printre cele mai frecvente semne se numără:

• tuse uscată persistentă;
• iritații ale gâtului;
• ochi roșii sau senzație de usturime;
• strănut repetat;
• dificultăți de respirație;
• dureri de cap;
• episoade frecvente asemănătoare răcelii;
• agravarea simptomelor la persoanele cu astm.

Un indiciu important este faptul că aceste manifestări se reduc sau dispar după ce persoana pleacă de la locul de muncă.

Particulele invizibile care pot afecta plămânii

Una dintre cele mai mari preocupări este reprezentată de particulele foarte fine, cunoscute sub denumirea de PM2.5. Datorită dimensiunilor extrem de mici, acestea pot pătrunde adânc în plămâni și pot favoriza procese inflamatorii care, în timp, cresc riscul apariției unor afecțiuni respiratorii.

Persoanele cu alergii, astm sau alte boli pulmonare sunt cele mai vulnerabile la efectele unei calități slabe a aerului interior.

Ce transformă un birou într-un mediu nesănătos

De multe ori, nu există o singură cauză, ci mai mulți factori care acționează simultan.

Covoarele și mochetele curățate insuficient pot reține praf și diverse impurități aduse de încălțăminte. Pereții umezi pot favoriza dezvoltarea mucegaiului, iar utilizarea excesivă a odorizantelor, insecticidelor sau produselor de curățenie cu miros puternic poate irita căile respiratorii și poate declanșa crize de astm la persoanele sensibile.

În lipsa unei ventilații eficiente, concentrația acestor poluanți poate crește semnificativ în spațiile închise.

Cum poate fi îmbunătățită calitatea aerului la locul de muncă

Prevenția nu presupune întotdeauna investiții costisitoare, ci mai ales o întreținere regulată a sistemelor existente. Se recomandă:

• curățarea și înlocuirea periodică a filtrelor instalațiilor de climatizare;
• dezinfectarea conductelor de ventilație;
• menținerea temperaturii între 23 și 25 de grade Celsius și a umidității între 40% și 60%;
• eliminarea rapidă a zonelor cu infiltrații sau mucegai;
• reducerea utilizării odorizantelor și a substanțelor chimice cu miros puternic;
• îmbunătățirea circulației aerului proaspăt ori de câte ori este posibil;
• evaluarea periodică a calității aerului din interior.

De asemenea, angajații care prezintă infecții respiratorii ar trebui să lucreze de acasă atunci când situația permite, pentru a limita răspândirea agenților patogeni în spațiile comune.

Când este recomandat consultul medical

Dacă tusea, senzația de lipsă de aer, durerile de cap sau iritațiile apar în mod repetat doar la birou și dispar după plecarea acasă, este indicată o evaluare medicală. În anumite cazuri, investigații precum spirometria sau alte teste respiratorii pot identifica din timp modificări ale funcției pulmonare și pot contribui la prevenirea agravării unor afecțiuni existente.

Foto: shutterstock