Microbiomul intestinal este influențat de alimentație, medicamente și stilul de viață, însă oamenii de știință au identificat un alt factor important: transmiterea bacteriilor de la o persoană la alta.
O echipă de cercetători coordonată de Universitatea din Viena a analizat mii de bacterii intestinale și date genetice provenite de la persoane din mai multe țări. Rezultatele sugerează că unele populații bacteriene foarte bine adaptate pot să se răspândească rapid între oameni și chiar între continente. Studiul a fost publicat în revista Nature.
Microbiomul intestinal este alcătuit din trilioane de microorganisme care participă la procese importante precum digestia, metabolismul și funcționarea sistemului imunitar.
Până acum, cercetătorii au analizat frecvent bacteriile pornind de la specii întregi. Noua cercetare sugerează însă că această abordare poate ascunde diferențe importante între populațiile de bacterii din interiorul aceleiași specii.
Folosind o metodă de analiză genetică numită „reverse ecology”, cercetătorii au încercat să identifice grupurile de bacterii care s-au adaptat la condiții specifice din intestin.
Astfel, o specie bacteriană aparent unitară poate include, de fapt, mai multe populații distincte, adaptate unor nișe diferite.
Una dintre cele mai interesante descoperiri este că anumite populații bacteriene intestinale foarte competitive par să se fi răspândit rapid în populația umană.
Cercetătorii au găsit dovezi că unele dintre aceste populații au ajuns pe continente diferite în doar câteva decenii. Până acum, un asemenea tipar de răspândire era observat mai ales în cazul agenților patogeni.
Descoperirea nu înseamnă că microbiomul se transmite între oameni în același mod ca o infecție obișnuită. Mai degrabă, studiul oferă dovezi că anumite bacterii intestinale pot trece de la o persoană la alta și se pot instala în noi „gazde”, dacă găsesc condițiile potrivite.
Cercetătorii au identificat populații bacteriene asociate cu înaintarea în vârstă, bolile inflamatorii cronice intestinale, cancerul colorectal și diabetul de tip 2.
Important este că asocierea nu demonstrează că respectivele bacterii provoacă aceste boli. Studiul arată că anumite populații apar mai frecvent în anumite contexte de sănătate și că diferențele dintre ele pot fi relevante.
De aceea, cercetătorii consideră că viitoarele studii ar trebui să analizeze mai atent populațiile bacteriene individuale, nu doar speciile din care fac parte.
Cercetarea ar putea avea implicații pentru dezvoltarea unor biomarkeri mai preciși, dar și pentru tratamentele care vizează microbiomul.
În viitor, oamenii de știință ar putea încerca să identifice bacteriile benefice care pot fi încurajate sau, dimpotrivă, populațiile bacteriene asociate cu probleme de sănătate care ar putea fi reduse.
Echipa de cercetare intenționează să studieze în continuare genele care diferențiază aceste populații și funcțiile biologice pe care le controlează.
Rezultatele adaugă o nouă piesă în înțelegerea microbiomului uman. Dacă alimentația, medicamentele și stilul de viață sunt factori cunoscuți, transmiterea microorganismelor între oameni ar putea fi, la rândul ei, o forță importantă care modelează bacteriile din intestin.
Cercetătorii subliniază însă că este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege exact cum se produce această transmitere și ce efecte are asupra sănătății.
FOTO: Shutterstock