REDUCEREA EFECTELOR NOCIVE: CONCEPTUL UITAT ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA FUMATULUI

„O idee bună care a eșuat” – așa caracterizează Clive Bates, un expert de frunte în domeniul controlului tutunului, așteptările inițiale ale Convenției-cadru pentru controlul tutunului (FCTC) comparate cu realitatea actuală. Intervenția sa a avut loc în cadrul celui de-al 8-lea Summit Privind Reducerea Efectelor Dăunătoare Asociate Consumului de Tutun.

FCTC a fost creată pentru a aborda criza globală a fumatului prin reducerea impactului său asupra sănătății, societății, economiei și mediului. Documentul și-a dorit să ofere țărilor un cadru care includea interdicții privind publicitatea, taxe mai mari, restricții de vânzare și sprijin pentru renunțarea la fumat. Însă accentul pus în prezent pe nicotină și dependență a distras atenția de la obiectivul principal de reducere a efectelor nocive ale fumatului, susține Bates. El a evidențiat cinci abateri majore de la obiectivul inițial al FCTC:

1. Comparații de risc nejustificate între țigări și produse noi.
2. Concentrarea excesivă asupra nicotinei și dependenței.
3. Atenție exclusivă asupra tinerilor.
4. Preocuparea pentru industria tutunului.
5. Interzicerea alternativelor cu risc mai mic.

Recomandări

REDUCEREA RISCURILOR ASOCIATE TUTUNULUI. MODELE DE SUCCES

Cât de multe știm cu adevărat despre fumat?

„Trebuie să ne întoarcem la obiectiv”, a subliniat expertul. „Există o singură idee importantă: transformarea consumului de nicotină dintr-un comportament cu risc ridicat într-unul cu risc redus.”

Sesiunea „Unirea perspectivelor pentru reducerea efectelor nocive ale tutunului” a evidențiat dezbaterea internațională tot mai intensă privind rolul reducerii efectelor nocive în strategiile de control al tutunului și eforturile de a ajunge la un consens.

În ciuda dovezilor științifice tot mai numeroase că produsele alternative cu nicotină (cum ar fi țigările electronice, pungile cu nicotină și produsele din tutun încălzit) pot fi benefice pentru fumătorii care renunță la țigările tradiționale, acceptarea acestora rămâne limitată. Doar câteva țări, precum Marea Britanie și Noua Zeelandă, au adoptat astfel de strategii, în timp ce rezistența continuă, alimentată de poziția intransigentă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Vorbitori din Italia și Republica Cehă au împărtășit progrese concrete și metodologii pentru a urmări adoptarea pe scară mai largă a THR. Anul acesta au fost prezentate treizeci de lucrări științifice, în cadrul a patru sesiuni de cercetare, în care au fost împărtășite noi descoperiri privind epidemiologia și problemele sociale, inovația și produsele noi, toxicologia și chimia aerosolilor, evaluarea preclinică și clinică, evaluarea biomarkerilor, renunțarea la fumat și probleme de reglementare.

Articol susținut de Philip Morris România.

Foto: shutterstock