Bolile care pot fi prevenite costă Europa aproape un trilion de euro anual

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cea de-a 9-a ediție a Summit-ului pe teme de Tobacco Harm Reduction: Novel Products, Research & Policy, organizată online de SCOHRE în perioada 28-30 septembrie 2026, a reunit 150 de participanți din 43 de țări, printre care oameni de știință, medici, experți în sănătate publică, economiști, specialiști în politici publice și autorități de reglementare. Timp de trei zile, discuțiile au abordat teme precum reglementarea produselor cu nicotină, comerțul ilicit, fiscalitatea și rolul dovezilor științifice în elaborarea politicilor publice.

Una dintre sesiunile summit-ului a analizat o dimensiune mai puțin vizibilă a politicilor de sănătate: costurile medicale, economice și sociale ale bolilor care ar putea fi prevenite. În cadrul sesiunii „What Are We Losing? The Health and Economic Price of Ignoring Scientific Evidence”, profesorul Andrzej Fal, președintele Societății poloneze de sănătate publică, a vorbit despre impactul bolilor netransmisibile asupra sistemelor de sănătate, productivității și finanțelor publice, precum și despre necesitatea de a trata prevenția drept o investiție pe termen lung.

Potrivit datelor prezentate de specialist, principalele boli netransmisibile generează în Uniunea Europeană aproximativ 500 de miliarde de euro anual în costuri medicale directe, la care se adaugă peste 500 de miliarde de euro reprezentând pierderi de productivitate. Cu alte cuvinte, povara totală s-ar apropia de un trilion de euro anual.

Recomandări

Dovezile științifice versus politicile restrictive. Experții cer Europei să regândească modul în care reglementează fumatul și…

Accesul la informații corecte îi poate ajuta pe fumătorii adulți să ia decizii mai bine informate

Andrzej Fal a susținut că o parte importantă a acestei poveri ar putea fi evitată prin prevenție și prin reducerea factorilor de risc modificabili.

„Cu cât investim mai puțin în prevenție, cu atât avem venituri fiscale mai mici și cu atât putem cheltui mai puțin pentru prevenție în viitor.”, a explicat acesta, descriind un cerc vicios în care lipsa investițiilor în sănătate generează ulterior costuri și mai mari pentru societate.

Una dintre ideile contestate de specialist a fost aceea că veniturile obținute de stat din accize și TVA ar compensa costurile asociate fumatului. Folosind Polonia drept studiu de caz, Andrzej Fal a prezentat estimări potrivit cărora povara anuală atribuibilă fumatului ajunge la aproximativ 90-92 de miliarde de zloți, echivalentul a circa 20-23 de miliarde de euro. În această sumă nu intră doar tratamentele, spitalizările și costurile oncologice sau cardiovasculare, ci și pierderile indirecte: absenteismul, scăderea productivității, pensionarea anticipată și mortalitatea prematură.

„Nu suntem afectați doar de decesele cetățenilor sau de costurile asistenței medicale, ci și de pierderea forței de muncă.”, a explicat specialistul.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul îmbătrânirii populației europene și al reducerii forței de muncă active.

„Prevenția este o investiție, nu doar o cheltuială”

Andrzej Fal a atras atenția și asupra unui paradox al sistemelor de sănătate: sume foarte mari sunt direcționate către tratarea bolilor avansate, în timp ce programele de prevenție primesc resurse mult mai reduse.

În opinia sa, explicația este și una politică. Beneficiile prevenirii pot deveni vizibile după 10, 15 sau chiar 20 de ani, în timp ce ciclurile electorale sunt mult mai scurte.

„Majoritatea politicienilor și mulți economiști încă văd banii pentru prevenție drept o cheltuială, nu ca pe o investiție. Este o diferență uriașă. O investiție este ceva care îți aduce un beneficiu în viitor.”, a spus Andrzej Fal.

Acesta consideră că autoritățile locale ar trebui să joace un rol mai important în implementarea programelor de prevenție, în timp ce autoritățile centrale ar trebui să stabilească standarde și praguri minime de finanțare.

Protejarea minorilor și reducerea efectelor dăunătoare pentru adulți nu ar trebui confundate

Profesorul polonez a insistat asupra unei distincții importante: reducerea efectelor dăunătoare ale fumatului se adresează adulților care au deja comportamente nocive și nu ar trebui să devină o justificare pentru inițierea consumului în rândul nefumătorilor. Acesta a reiterat principiul toleranței zero față de accesul minorilor la produsele cu nicotină.

Politicile eficiente ar trebui să combine educația, fiscalitatea, prevenția și protejarea tinerilor, dar și să țină cont de diferențele dintre produsele existente și de nivelurile lor potențiale de risc.

„Nu putem vorbi despre schimbare sau despre reducerea riscurilor în cazul persoanelor care nu folosesc produse nocive și nu au comportamente nocive. Trebuie să prevenim inițierea acestor persoane.”, a subliniat Andrzej Fal.

În același timp, el a precizat că sunt necesare mai multe cercetări pentru evaluarea reducerii riscurilor pe termen lung și investiții publice în studii care să permită decidenților să adopte politici mai bine fundamentate.

Foto: shutterstock