În ultimii ani, produsele fără fum au devenit tot mai prezente în discuțiile despre fumat și sănătate publică. Am discutat cu Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs, Philip Morris România despre diferențele dintre țigări și produsele fără fum, despre conceptul de reducere a efectelor dăunătoare asociate fumatului, cele mai frecvente mituri și impactul produselor fără fum asupra celor din jur, dar și despre rolul pe care astfel de alternative îl pot avea în politicile de sănătate publică.
Când vorbim despre efectele fumatului asupra sănătății, un detaliu este esențial: arderea tutunului. În cazul țigărilor, tutunul este ars, iar fumul rezultat conține numeroase substanțe asociate bolilor provocate de fumat. Produsele fără fum funcționează diferit, deoarece nu implică acest proces de ardere.
Din acest motiv, cercetătorii au analizat în ultimii ani diferențele dintre aceste categorii de produse. Dovezile disponibile arată că, pentru fumătorii adulți care nu renunță la consumul de nicotină și înlocuiesc complet țigările, produsele fără fum pot reduce expunerea la o parte dintre substanțele nocive asociate fumului de țigară.
Este important, însă, să păstrăm perspectiva corectă: aceste produse nu sunt lipsite de riscuri și nu reprezintă o alegere pentru nefumători. Cea mai bună decizie pentru sănătate rămâne renunțarea completă la tutun și nicotină.
Nu cred că cele două perspective se exclud. Alternativele fără fum pot răspunde unei provocări reale de sănătate publică, dar este firesc ca ele să fie privite și prin prisma faptului că sunt dezvoltate de companii cu interese comerciale. Tocmai de aceea, discuția trebuie purtată transparent, pe baza dovezilor științifice și în cadrul unei reglementări clare.
Din perspectiva sănătății publice, realitatea este că mulți fumători adulți nu renunță la fumat. Pentru cei care altfel ar continua să fumeze, trecerea completă de la țigări la produse care nu ard tutunul poate reduce expunerea la substanțele nocive generate de fumul de țigară. Această concluzie nu se bazează doar pe poziția industriei, ci și pe evaluări ale unor autorități și pe studii independente care analizează diferențele dintre produsele cu ardere și cele fără ardere. În același timp, aceste produse trebuie reglementate strict. Ele nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, de aceea, avem nevoie de reguli clare privind accesul, comunicarea, standardele de calitate și protecția categoriilor vulnerabile.
Cred, însă, că reglementarea trebuie să țină cont de diferențele reale dintre produse. Țigările, care implică ardere, trebuie tratate ca produsul cu riscul cel mai ridicat. Produsele fără fum ar trebui evaluate și reglementate proporțional cu profilul lor de risc, pe baza dovezilor științifice disponibile.
Poziția echilibrată este aceasta: alternativele fără fum pot fi o opțiune pentru fumătorii adulți care altfel ar continua sa fumeze, dar nu trebuie prezentate ca produse sigure, promovate sau vandute minorilor sau folosite pentru a slăbi politicile de prevenție și renunțare la fumat. Dimpotrivă, ele pot completa aceste politici, dacă sunt reglementate responsabil și comunicate corect, astfel încât adulții fumători să poată lua decizii informate.
Reducerea efectelor dăunătoare asociate fumatului este o abordare care pornește de la o realitate cunoscută: deși renunțarea completă la fumat este cea mai bună opțiune pentru sănătate, există mulți fumători adulți care nu fac acest pas imediat sau definitiv. În acest context, a apărut întrebarea dacă există modalități prin care impactul fumatului asupra sănătății poate fi redus pentru cei care altfel ar continua să fumeze.
Interesul pentru acest subiect a crescut odată cu evoluția cercetării științifice și dezvoltarea unor produse care nu presupun arderea tutunului. Aceste inovații au schimbat modul în care specialiștii discută despre riscurile asociate diferitelor categorii de produse cu nicotină și au deschis o dezbatere mai amplă despre opțiunile disponibile pentru fumătorii adulți.
Este important, însă, de subliniat că reducerea riscurilor nu înseamnă înlocuirea măsurilor clasice de prevenție. Prevenirea începerii fumatului, protejarea minorilor și sprijinirea renunțării complete la tutun și nicotină rămân prioritățile principale. Reducerea efectelor dăunătoare este privită de mulți experți ca o abordare complementară, adresată fumătorilor adulți care, în ciuda recomandărilor medicale, continuă să fumeze.
În cele din urmă, poate cel mai important aspect este accesul la informații corecte și bazate pe dovezi. Pentru un fumător adult, înțelegerea diferențelor dintre produse și a profilului lor de risc poate contribui la luarea unor decizii mai informate cu privire la propriul consum.
Cele mai răspândite mituri despre produsele fără fum vin, de obicei, din două extreme: fie sunt prezentate ca fiind complet sigure, fie sunt tratate ca și cum ar fi identice cu țigările. Ambele abordări sunt greșite.
Primul mit este că produsele fără fum sunt „sigure” sau „sănătoase”. Ele nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care creează dependență. Diferența este că, pentru fumătorii adulți care trec complet de la țigări la produse fără fum fundamentate științific, expunerea la multe dintre substanțele nocive asociate fumatului poate fi semnificativ redusă.
Un al doilea mit este că produsele fără fum sunt la fel de dăunătoare ca țigările. Și această afirmație ignoră diferența esențială dintre produsele care ard tutunul și cele care nu implică ardere. Țigările produc fum prin combustie, iar fumul conține niveluri ridicate de substanțe toxice. Produsele fără fum nu elimină riscul, dar au un profil diferit de risc și trebuie evaluate pe baza dovezilor științifice, produs cu produs.
Impactul produselor fără fum asupra persoanelor din jur este, în general, mai redus decât în cazul fumatului clasic, deoarece produsele fără fum nu ard tutunul și nu produc fum de țigară. Această diferență este importantă deoarece fumul rezultat prin ardere conține niveluri ridicate de substanțe nocive care prezintă riscuri și pentru persoanele expuse pasiv.
În schimb, alternativele fără fum, cum sunt produsele cu tutun încălzit, eliberează aerosol, nu fum. În cazul produselor evaluate științific, precum cele dezvoltate de Philip Morris International, datele arată că acest aerosol conține niveluri semnificativ mai mici pentru multe dintre substanțele nocive comparativ cu fumul de țigară, ceea ce se reflectă într-o expunere semnificativ mai redusă la aceste substanțe a persoanelor aflate în apropierea utilizatorilor, comparativ cu expunerea asociată fumului de țigară.
Există și mituri legate de anumite afecțiuni, cum ar fi EVALI sau așa-numitul „popcorn lung”. Aceste subiecte sunt foarte sensibile și trebuie discutate cu precizie. În cazul EVALI, investigațiile din SUA au asociat majoritatea cazurilor din perioada 2019–2020 cu produse ilicite care conțineau THC și acetat de vitamina E, nu cu utilizarea produselor reglementate cu nicotină. În cazul „popcorn lung”, confuzia pleacă de la asocierea istorică a bolii cu expunerea profesională la niveluri ridicate de diacetil, nu de la utilizarea obișnuită a produselor de vapat. Asta nu înseamnă că produsele de vapat sunt lipsite de riscuri, ci că afirmațiile trebuie făcute pe baza dovezilor, nu prin generalizări.
Un alt mit vehiculat des este că nicotina este principala cauză a cancerului asociat fumatului. Nicotina este responsabilă în mare măsură de dependență și nu este lipsită de riscuri, dar principalele boli asociate fumatului sunt cauzate în primul rând de nivelurile ridicate de substanțe toxice generate atunci când tutunul arde.
Pe scurt, poziția corectă este una echilibrată: produsele fără fum nu sunt pentru nefumători, nu sunt pentru minori și nu trebuie prezentate ca produse sigure. Însă, pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze, trecerea completă la alternative fără fum fundamentate științific poate reprezenta o opțiune mai bună decât continuarea fumatului.
Articol susținut de Philip Morris România.