Dovezile științifice versus politicile restrictive. Experții cer Europei să regândească modul în care reglementează fumatul și produsele cu nicotină

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Politicile de sănătate publică ar trebui să pornească de la dovezi științifice, date din lumea reală și efecte concrete ale măsurilor adoptate, nu doar de la interdicții. Aceasta a fost una dintre principalele teme discutate în cadrul celei de-a 9-a ediții a Summit on Tobacco Harm Reduction: Novel Products, Research & Policy, desfășurată în perioada 28-30 septembrie 2026 la Atena.

În cadrul sesiunilor dedicate reglementării bazate pe dovezi și costurilor ignorării datelor științifice, experții au analizat atât diferențele dintre politicile adoptate în statele europene, cât și impactul bolilor care ar putea fi prevenite asupra sănătății populației, bugetelor publice și productivității. Unul dintre mesajele evenimentului a fost că reglementarea produselor cu nicotină ar trebui să ia în calcul nivelurile diferite de risc, fără a pierde însă din vedere prevenirea consumului în rândul tinerilor și protejarea persoanelor care nu fumează.

Federico Fernández: reglementarea ar trebui să țină cont de știință, date și consultarea publică

Federico Fernández, CEO al We Are Innovation, a susținut că o reglementare bazată pe dovezi ar trebui construită pe trei surse principale: cercetarea științifică, datele privind efectele politicilor deja implementate și consultarea publică. Acestora li se adaugă, în opinia sa, principiul proporționalității.

Recomandări

Accesul la informații corecte îi poate ajuta pe fumătorii adulți să ia decizii mai bine informate

„Ar trebui aleasă cea mai puțin restrictivă măsură care își atinge obiectivul și apoi să se demonstreze cum îl ating.e”, a explicat Federico Fernández în timpul prezentării.

El a atras atenția asupra diferențelor considerabile dintre statele europene în ceea ce privește prevalența fumatului, deși acestea funcționează în cadrul aceleiași legislații europene. Astfel, a oferit exemplul Suediei, despre care a afirmat că a ajuns la o prevalență a fumatului sub 5%, în timp ce media Uniunii Europene se situează, potrivit cifrelor prezentate de acesta, la aproximativ 24%. În opinia sa, asemenea diferențe ar trebui investigate de autoritățile de reglementare, tocmai pentru a identifica măsurile care produc rezultate în lumea reală.

„Reglementarea bazată pe dovezi înseamnă un proces care se uită la astfel de date și este dispus să își schimbe direcția în funcție de ele.”, a punctat Federico Fernández.

Ce au arătat zecile de mii de răspunsuri din cadrul consultării publice organizate în procesul de revizuire a Directivei asupra produselor din tutun

Federico Fernández a prezentat și rezultatele unei analize realizate de organizația sa asupra răspunsurilor primite în cadrul consultării privind revizuirea Directivei produselor din tutun. Potrivit datelor prezentate la Summit, analiza a inclus răspunsurile provenite din aproximativ 82.000 de contribuții din 138 de țări, procesate inclusiv cu ajutorul unor instrumente bazate pe inteligență artificială.

Federico Fernández a afirmat că 91% dintre contribuțiile analizate au formulat cel puțin o obiecție importantă față de direcția propusă de Comisie, în timp ce aproximativ 2% au susținut-o. El a precizat însă că o consultare publică nu trebuie interpretată ca un vot.

„Consultarea nu este, cu siguranță, un vot. Răspunsurile la aceste consultări nu ar trebui tratate ca niște buletine de vot. Dar reprezintă totuși dovezi și sunt dovezi foarte important.e”, a spus acesta.

Potrivit analizei prezentate, preocupările au diferit în funcție de categoria respondenților: cetățenii s-au concentrat mai ales asupra libertății de alegere și experiențelor personale, companiile asupra locurilor de muncă, lanțurilor de aprovizionare, veniturilor fiscale și comerțului ilicit, iar mediul academic asupra riscului relativ și a dovezilor privind eficiența măsurilor propuse. De asemenea, a subliniat și faptul că nu toate contribuțiile critice au cerut o reglementare mai relaxată. Unele organizații medicale au solicitat, dimpotrivă, măsuri mai restrictive.

Konstantinos Farsalinos: interdicțiile pot favoriza piața ilicită

Konstantinos Farsalinos, medic cardiolog și cercetător la University of Patras și University of West Attica, a adus în discuție riscul ca politicile prohibitive să producă efecte nedorite.

„Singurul mod în care reglementarea poate funcționa este să menținem controlul și să reglementăm produsele, pentru că interdicțiile au arătat că pot crea o piață a produselor care ocolește orice reglementare și orice control al guvernelor.”, a afirmat Konstantinos Farsalinos.

Acesta a avertizat că o piață necontrolată poate aduce riscuri suplimentare pentru sănătatea publică, inclusiv prin lipsa standardelor de calitate și prin accesul mai dificil de controlat al grupurilor vulnerabile la aceste produse.

Foto: shutterstock