Ingredientul care are mai puține calorii decât zahărul, dar care produce gaze și balonare. Fermentează în intestin și reține apă în colon

Tot mai multe persoane raportează simptomele specifice unui tranzit digestiv iritat: gaze, balonare, flatulență sau scaune moi. Deși suspiciunile se îndreaptă adesea către intoleranțe alimentare sau mese grele, o posibilă cauză este mult mai discretă și mult mai prezentă în dieta zilnică: îndulcitorii.

Acești aditivi pot declanșa o serie de reacții digestive și metabolice, în special atunci când sunt consumați frecvent sau în cantități ridicate.

Unde se ascund îndulcitorii?

Îndulcitorii sunt folosiți pentru a oferi gust dulce fără aportul caloric al zahărului. Ei apar într-o gamă extinsă de produse „fără zahăr” sau „zero”, inclusiv:

Recomandări

Dieta cu miere și scorțișoară. Rețeta pentru licoarea cu care înlocuiești zahărul rafinat din alimentație

Dieta care te ajută să slăbești 4 kilograme în 3 zile. I se spune „regim de…

• băuturi dietetice sau aromatizate,
• iaurturi, jeleuri și deserturi cu conținut redus de zahăr,
• gume de mestecat, dropsuri, batoane proteice,
• cereale, sosuri și dressinguri,
• îndulcitori de masă sub formă de tablete, pulbere sau pliculețe.

Pe etichete, pot fi identificați ca Aspartame, Sucralose, Acesulfame K, Saccharin, Cyclamate, Stevia, Thaumatin sau Neotame.

Categorii diferite, efecte diferite

Există două categorii principale:

Îndulcitorii intensivi

Exemple: aspartam, sucraloză, stevia

• Sunt de sute de ori mai dulci decât zahărul, deci sunt utilizați în cantități foarte mici și nu aduc calorii în plus.

Polioli / alcooli de zahăr

Exemple: xylitol, sorbitol, eritritol

• Au mai puține calorii decât zahărul, dar sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a fermenta în intestin și de a atrage apă în colon.

Toți îndulcitorii autorizați în UK și UE sunt considerați siguri în limitele ADI (Acceptable Daily Intake), dar reacțiile individuale pot varia.

Simptomele asociate consumului ridicat de îndulcitori

Reacțiile neplăcute apar mai ales atunci când aportul este mare sau când există o sensibilitate digestivă preexistentă:

• balonare, gaze, scaune rapide, toate frecvente în cazul poliolilor, care pot fermenta în intestin;
• crampe abdominale, mai ales la persoanele cu intestin sensibil sau IBS;
• dureri de cap sau sensibilitate chimică, raportate ocazional în legătură cu aspartamul, deși dovezile sunt neconcludente;
• gust metalic sau amar, asociat cu anumite tipuri de îndulcitori artificiali;
• poftă persistentă de dulce, prin stimularea constantă a receptorilor gustativi poate menține dependența de alimente dulci;
• gură uscată sau sete crescută, uneori cauzate de aciditatea sau cafeina din băuturile dietetice.

Cum reacționează organismul?

O parte dintre efecte provin din modul în care îndulcitorii sunt procesați în tractul digestiv. Polioli precum sorbitolul sau xylitolul sunt clasificați drept FODMAP-uri, ceea ce înseamnă că pot fermenta în colon și atrage lichid, generând simptome digestive.

Citește și: Alimentele care dau arsuri la stomac și îți strică somnul. Ferește-te de ele, mai ales seara!

Totodată, există cercetări emergente care explorează influența îndulcitorilor asupra microbiomului sau asupra modului în care organismul gestionează insulina și glucoza. Rezultatele actuale sunt mixte, iar efectele la nivelul consumului normal par reduse.

Când ar trebui redus consumul?

Dacă apar simptome precum balonare, disconfort digestiv sau dureri de cap se recomandă:

• reducerea cantității de îndulcitori,
• schimbarea tipului folosit,
• eliminarea temporară pentru a observa dacă simptomele dispar.

De obicei, organismul își recapătă echilibrul în câteva zile.

Îndulcitorii pot fi utili pentru reducerea consumului de zahăr, însă nu ar trebui să devină o componentă dominantă a dietei. Obiectivul pe termen lung nu este evitarea completă, ci folosirea responsabilă, în timp ce papilele gustative sunt „reeducate” pentru a aprecia dulceața naturală a alimentelor integrale.

Foto: shutterstock