Prof. dr. Alexandru Rafila – ”Colostrul poate fi considerat un prim vaccin”

Doar un sfert dintre românce îşi alăptează copiii. Lipsa informării, lipsa sprijinului familial dar şi operaţiile de cezariană îngreunează procesul alăptării.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Prof. dr. Alexandru Rafila - ”Colostrul poate fi considerat un prim vaccin”
Prof. dr. Alexandru Rafila - ”Colostrul poate fi considerat un prim vaccin”, foto Bayer Romania

Cu ocazia Săptămânii Internaţionale a Alăptării s-au organizat diverse simpozioane şi întâlniri între presă şi specialişti. La Media Fair organizat de Bayer România una dintre principalele concluzia fost „Decizia mamelor de a alăpta trebuie încurajată de întreaga societate”.

Aşa cum se spune că este nevoie de un sat întreg să creşti un copil, la fel şi în cazul alăptării. Mamele au nevoie de sprijinul familiei pentru a alăpta o perioadă cât mai îndelungată. Prof. dr. Alexandru Rafila a declarat: „Ţinta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii e alăptarea la sân în primele şase luni de viaţă ale copilului pentru a pune bazele imunităţii. La noi în ţară, din păcate, avem un procent relativ mic de mame care alăptează. Undeva la un sfert din mamele din România îşi alăptează copiii până la vârsta de şase luni.” În cazul femeilor care nasc natural alăptarea se face instantaneu, corpul mamei pregătind miracolul numit colostru (este transparent, nu are consistenţa laptelui).  ”Colostrul poate fi considerat un prim vaccin” a continuat dr. Rafila. Şi totuşi, femeile românce alătptează într-un procent foarte mic (la nivel global vorbim despre 60% dintre mame care alăptează cel puţin 6 luni). ”Cred că lucrul care ne lipseşte în momentul de faţă foarte serios – şi aici avem foarte mult de lucrat – este capacitatea noastră de a consilia femeia gravidă. În primul rând, femeile gravide trebuie să se prezinte la un medic de familie sau la un centru de asistenţă maternală, iar dacă nu avem, ar trebui să creăm astfel de centre. Ar trebui să poată să primească toate informaţiile legate de avantajele alăptării, avantaje care se referă la copii, dar şi la mamă”, a continuat dr. Rafila.

Graviditatea, naşterea pe cale naturală şi alăptarea sunt fiziologice

Româncele nu mai nasc natural ci prin cezariană – lipsa informării corecte, frica de durere, uneori şi presiune din partea medicilor contribuie la abandonarea idei de a naşte natural. La toate acestea se adaugă şi lipsa încredererii în alţi medici decât cei care le-au supravegheat sarcina. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca doar 10% dintre naşteri să fie efectuate prin cezariană – atunci când urgenţele medicale impun această procedură sau mama are diverse afecţiuni şi nu poate naşte pe cale vaginală.
„Nu este vorba de o modă. Noi, din păcate, ne găsim în situaţia în care considerăm că naşterea pe cale naturală este o povară şi foarte multe dintre femeile din România preferă operaţia cezariană, fără să existe o indicaţie medicală pentru aceasta.”
Procentul scăzut al româncelor care alăptează copii este dat evident şi de modul în care nasc copiii. Lactaţia se instalează imediat (primul apare colostrul) după ce fătul este explulzat pe cale vaginală. ”Operaţia cezariană reduce procentajul mamelor care alăptează. Naşterea naturală favorizează alăptarea şi atunci trebuie să încurajăm ambele elemente” a completat dr. Rafila.

Şi totuşi, ce este de făcut pentru a avea copii mai sănătoşi şi mame mai sănătoase?

”Cred că informarea tinerelor care doresc să devină mame este esenţială, dacă ne dorim să avem o populaţie sănătoasă în ţara noastră. Aici mai avem de lucrat, la politicile de sănătate publică şi la accesul la servicii de sănătate, care nu înseamnă doar tratament, ci şi consiliere, educare a populaţiei“ a încheiat Prof. dr. Alexandru Rafila.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”