Top brânzeturi de inclus într-o dietă sănătoasă

15.03.2021 | Neagu Raluca

Brânza este un aliment complex, o sursă importantă de calciu, ce se prepară din lapte de la diverse mamifere: vacă, oaie, capră, bivoliță, chiar și cămilă sau ren. Iată un top brânzeturi de inclus într-o dietă sănătoasă.

În întreaga lume există peste 900 de sortimente de brânzeturi, în jur de 650 tipuri având denumirea și modul de obținere protejate.
Consumul de brânză la nivel mondial a crescut în ultimele două decenii, iar varietatea de brânzeturi existente pe piață este fantastic de mare. Abundența de produse și aromele deosebite transformă lumea brânzeturilor într-un univers aparte.

Consumul de brânză în lumea întreagă

De departe, țările europene sunt cele mai mari producătoare de brânzeturi, principalii jucători de pe piața internațională de brânză fiind Germani, Olanda, Franța și Italia. De asemenea, țările cu cel mai mare consum de brânză pe cap de locuitor (Danemarca, Islanda, Finlanda, Franța – conform unei statistici realizate în anul 2016) sunt toate europene.

În Asia intoleranța la lactoză este o afecțiune comună, iar brânzeturile din lapte sunt înlocuite cu tofu (produs vegetal din lapte de soia, asemănător brânzei).

Cum se consumă brânzeturile

Brânzeturile pot fi combinate cu fructe sau cu alte aperitive reci, pe platouri, ca bază pentru diverse tartine, dar sunt prezente și într-o mare varietate de preparate gătite. Brânza este folosită la gratinat, în pizza, la sosuri, în deserturi sau tarte, atât sărate, cât și dulci.

Tipuri și sortimente de brânză

Probabil știai deja de brânza cu mucegai, dar există, de exemplu, brânzeturi cu vin, whisky, fructe, usturoi și numeroase condimente. Ca agenți de aromatizare pot fi folosite ierburi și condimente specifice zonei de origine, fumul de lemn, dar și diverși coloranți naturali. De exemplu, culoarea specifică sortimentului englezesc Red Leicester este dată de extractul de annatto.

Conținutul de grăsimi

În funcție de conținutul de grăsimi, brânzeturile pot fi clasificate ca:

  • brânzeturi slabe (sub 20% grăsimi) – Cottage cheese, Ricotta, Urdă, Fromage blanc, Havarti etc.
  • brânzeturi semigrase (între 20% și 40% grăsimi) – Feta, Halloumi, Mozzarella, Camembert, Telemea, Caș etc.
  • brânzeturi grase (între 40% și 60% grăsimi) – Brie, Cheddar, Roquefort, Gorgonzola, Taleggio, Brânza de burduf etc.
  • brânzeturi foarte grase (peste 60% grăsimi) – un exemplu foarte cunoscut este Mascarpone.

Criticii brânzeturilor susțin că acestea au un conținut mare de grăsimi saturate și că nu sunt chiar benefice pentru organism. Peștele sau carnea de pui, alternativele proteice ale brânzei, sunt cu mult mai sănătoase.

Consistența

Consistența brânzei este dată de conținutul de lichid, astfel că putem obține următoarele categorii:

  • brânzeturi moi – Mascarpone, Urda, Ricotta, Feta, Brie, Roquefort etc.
  • brânzeturi semitari – Emmentaler, Chedar, Gouda, Havarti, Edam, cașcaval etc.
  • brânzeturi tari – Pecorino, Grana Padano, Parmigiano-Reggiano, Manchego etc

Cum combini brânzeturile cu vinuri

Iată câteva reguli general acceptate pentru combinarea vinurilor cu diferitele tipuri de brânzeturi:

  • Brânzeturile tari merg foarte bine alături de vinurile roșii seci și corpolente, precum Cabernet Sauvignon, Shiraz, Zinfandel sau Pinot Noir.
  • Brânzeturile semitari pot fi și ele complementate de un Pinot Noir, dar și de vinuri albe seci precum Chardonnay, Pinot Gris sau Sauvignon Blanc.
  • Brânzeturile cu mucegai albastre pot fi complementate de vinuri roșii dulci, precum Sherry sau Porto.
  • Brânzeturile cremoase cu mucegai alb merg foarte bine alături de vinurile albe seci, precum Pinot Gris, Chardonnay sau Riesling, dar și de vinurile spumante.
  • Brânzeturile proaspete moi merg bine alături de vinuri rosé seci, dar și de un vin alb sec mai puțin corpolent, precum Sauvignon Blanc.

Ca să te asiguri că nu dai greș atunci când oferi musafirilor tăi un platou de brânzeturi, desfă și o sticlă de vin alb și una de vin roșu. Fă-le recomandări, dar lasă pe fiecare să combine vinurile și brânzeturile după cum preferă.

Top brânzeturi de inclus într-o dietă sănătoasă

  • 30 de g de parmezan ras conțin 8 g proteine, 119 calorii, nu balonează și sunt bogate în calciu și fosfor.
  • Brânza de capră este mai ușor de digerat, pentru că are proteine diferite de cea din lapte de vacă, nu irită sistemul digestiv.
  • Brânza feta este bogată în calciu, vitaminele K și A, folați, fier și magneziu.
  • Brânzeturile vegane din soia, nuci, alune, semințe pot îmbunătăți flora microbiană. Atenție însă, multe sunt ultraprocesate.
  • Brânza cu mucegai albastru este o sursă foarte bogată de calciu și bacterii bune.
  • Brânza de casă tip „cottage” este săracă în grăsimi, dar bogată în calciu, fosfor, magneziu. Atenție la adaosul de sare!
  • Mozzarela conține probiotice, are calorii puține și un nivel redus de sare.
  • Ricotta este bogată în aminoacizi, ajută la reglarea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol.
  • Urda este o brânză mai grasă, dar conține proteine de calitate, calorii puține și nu are sare.
  • Brânza cheddar are o aromă extrem de plăcută, un număr acceptabil de calorii, dacă este consumată în porții mici.