O dietă calculată la gram poate eșua seara dintr-un motiv neașteptat — lipsa somnului. Cercetările din ultimii ani confirmă că durata, calitatea și ora la care dormim sunt la fel de importante pentru controlul greutății ca alimentația și mișcarea.
Fără un somn suficient, creierul caută energie rapidă, pofta de dulce crește, iar tentația alimentelor ultraprocesate devine greu de controlat.
Somnul nu înseamnă doar odihnă, ci un proces metabolic activ în care organismul recalibrează hormonii foamei și ai sațietății, procesele de ardere a grăsimilor și controlul impulsurilor alimentare.
Când dormim prea puțin sau haotic, corpul reacționează:
La polul opus, un somn constant de 7–9 ore/noapte susține decizii alimentare mai bune, scade apetitul pentru alimente ultraprocesate și consolidează rezultatele unei diete.
„Somnul este, practic, fundația pe care se construiește orice program de slăbire sustenabil. Când îl repari, apetitul se reglează singur”, explică specialiștii în medicină metabolică.
Un studiu clinic recent pe adulți cu greutate crescută și somn sub 6,5 ore pe noapte a arătat că extinderea somnului cu aproximativ o oră a redus spontan aportul alimentar cu circa 270 kcal/zi, fără impunerea unei diete.
Cheltuiala energetică a rămas aceeași — diferența a fost că participanții au mâncat mai puțin involuntar.
Mesajul este simplu: somnul reparat trage frâna de mână apetitului.
Studiile controlate arată că a mânca târziu, chiar la același număr de calorii, amplifică foamea, scade consumul energetic diurn și modifică expresia unor gene din țesutul adipos, favorizând depozitarea grăsimii.
Pe termen lung, combinația „cină târzie + somn scurt” perturbă ceasul biologic intern, crescând riscul de creștere în greutate, rezistență la insulină și dereglări metabolice.
„Ora mesei și ora de culcare sunt la fel de importante ca numărul de ore dormite”, notează o declarație științifică recentă a American Heart Association (2025).
Când dormim puțin, sistemele de recompensă din creier devin hiperactive. Asta se traduce prin dorința accentuată pentru gustări dulci, sărate sau grase — în special pentru alimente ultraprocesate. Aceste produse nu doar cresc aportul caloric, ci și „reeducă” gustul, făcând dificilă revenirea la o alimentație echilibrată.
„Dacă te prinde ora 23:30 flămând, cu somnul restant, creierul votează pentru calorii rapide și dense — exact opusul a ceea ce vrei într-un program de slăbire”, explică autorii studiului.
Ghidurile de sănătate publică recomandă cel puțin 7 ore de somn pe noapte pentru adulți, preferabil la ore constante, inclusiv în weekend.
Calitatea contează la fel de mult: somnul continuu, fără treziri frecvente, menține echilibrul hormonal și metabolic.
Pentru rezultate vizibile în controlul greutății, specialiștii recomandă:
În 2025, American Heart Association a inclus somnul — alături de alimentație, activitate fizică și controlul stresului — în componenta numită „igienă cardiometabolică”.
Durata, calitatea și regularitatea somnului sunt acum recunoscute oficial ca factori majori în prevenirea obezității și bolilor metabolice.
Slăbirea sustenabilă nu se face doar cu deficit caloric și sală. Se face cu un creier odihnit, hormoni echilibrați și decizii alimentare mai bune — toate activate de un somn de calitate.
„Când dormi mai bine, mănânci mai puțin fără să-ți dai seama. E cel mai simplu truc metabolic pe care îl avem și, paradoxal, cel mai neglijat.”
FOTO: Shutterstock.