O nouă vedetă în lumea legumelor își face tot mai simțită prezența în farfuriile și culturile românilor: cartoful dulce. Adus inițial din zonele tropicale ale Americii, acest tubercul cu gust ușor zaharat și beneficii impresionante pentru sănătate s-a integrat rapid în preferințele culinare ale românilor. Iar veștile sunt și mai bune: nu doar că poate fi găsit ușor în magazine, dar este și cultivat cu succes chiar pe pământ românesc, în special în sudul țării.
Cartoful dulce este considerat un „superaliment” datorită conținutului său bogat în nutrienți esențiali. Este o sursă excelentă de antioxidanți, care combat inflamațiile și contribuie la prevenirea unor afecțiuni cronice precum artrita, guta sau astmul. De asemenea, abundă în vitamina A, care susține vederea și sănătatea pielii, și în vitamina C, cunoscută pentru rolul ei în stimularea imunității.
Un aspect mai puțin cunoscut este cantitatea ridicată de potasiu din cartofii dulci – chiar mai mare decât cea din pește –, ceea ce îi face extrem de valoroși în menținerea tensiunii arteriale și prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.
Consumat cu tot cu coajă, cartoful dulce devine o sursă importantă de fibre alimentare, benefice pentru sistemul digestiv și în combaterea constipației.
Dacă în urmă cu un deceniu cartoful dulce era o raritate pe rafturile magazinelor, astăzi se găsește cu ușurință, iar fermierii români încep să-l cultive pe suprafețe din ce în ce mai mari. Un exemplu elocvent vine din comuna Dăbuleni, județul Dolj, unde cartoful dulce a devenit o cultură de referință.
„Primele încercări cu această specie ‘cartof dulce’ au început acum aproximativ 10 ani, cu câteva soiuri de proveniență coreeană. De atunci, am adaptat tehnologia de cultivare pentru condițiile climatice din România”, explică Ștefan Nanu, directorul Stațiunii de Cercetare de la Dăbuleni.
Rezultatele sunt impresionante: în ciuda unui an dificil din punct de vedere climatic, cu secetă și temperaturi extreme, cultura de cartof dulce a înregistrat producții record de până la 30 de tone la hectar – aproape dublu față de cartofii clasici. În unele cazuri, tuberculii au atins chiar și două kilograme, un record pentru acest tip de cultură în România.
Pe lângă beneficiile pentru sănătate și randamentele ridicate, cartoful dulce se bucură și de o versatilitate culinară de invidiat. Poate fi consumat copt, fiert, sub formă de piure, în supe sau chiar ca ingredient principal în deserturi. Gustul său ușor dulceag îl face preferatul copiilor, dar și al celor care adoptă diete echilibrate sau vegetariene.
Tot mai mulți români îl introduc în meniul zilnic, înlocuind cu succes cartoful alb sau pastele în diverse rețete.
Odată cu creșterea interesului din partea consumatorilor și rezultatele promițătoare din agricultură, cartoful dulce ar putea deveni în următorii ani o cultură strategică pentru agricultura românească. Cultivat local, cu un impact economic pozitiv și beneficii certe pentru sănătate, tuberculul exotic își continuă ascensiunea – de la import rar la produs autohton de masă.
Sursă foto – AtlasComposer / Envato