Fenomenul „summer sadness”: de ce nu toată lumea se simte bine vara

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Vara este asociată, în mod tradiar, cu vacanțele, zilele lungi, vremea frumoasă și starea de bine. Rețelele sociale sunt pline de imagini cu plaje exotice, terase, festivaluri și apusuri spectaculoase, iar mesajul pare să fie unul singur: vara este anotimpul fericirii.

Cu toate acestea, nu toată lumea trăiește această perioadă la fel. Pentru unele persoane, lunile de vară aduc mai multă anxietate, iritabilitate, oboseală sau chiar simptome depresive. Acest fenomen este cunoscut, neoficial, sub numele de „summer sadness” sau „summer depression” și, deși este mai puțin cunoscut decât depresia sezonieră din timpul iernii, există și este recunoscut în practica psihiatrică.

Citește și:Kilograme de tristețe. Cum ne îngrașă emoțiile negative precum furia, tristețea sau depresia

Recomandări

Prințul Harry și Meghan Markle, acuzați că au un motiv ascuns pentru revenirea în Marea Britanie.…

Difteria revine în atenția medicilor după primul deces din ultimii ani. Ce este boala care poate…

Specialiștii explică faptul că schimbările de temperatură, modificările rutinei zilnice, presiunea socială și chiar expunerea prelungită la lumină pot influența starea psihică a unor persoane.

Depresia sezonieră nu apare doar iarna

Atunci când vorbim despre tulburarea afectivă sezonieră (Seasonal Affective Disorder – SAD), majoritatea oamenilor se gândesc la lunile reci.

Într-adevăr, forma de iarnă este cea mai frecventă.

Totuși, există și o formă de debut estival, mult mai rară, în care simptomele apar primăvara târziu sau vara și se remit odată cu venirea toamnei.

Persoanele afectate pot experimenta:

• tristețe persistentă;
• anxietate;
• iritabilitate;
• neliniște;
• dificultăți de concentrare;
• insomnie;
• scăderea apetitului;
• pierderea interesului pentru activități care înainte produceau plăcere.

Nu este vorba despre simplul disconfort provocat de căldură, ci despre simptome care pot afecta semnificativ viața de zi cu zi.

Căldura influențează și creierul

Temperaturile foarte ridicate solicită organismul.

Pentru a-și menține temperatura internă, corpul depune un efort suplimentar:

• transpiri mai mult;
• pierzi lichide și electroliți;
• ritmul cardiac poate crește;
• somnul poate deveni mai puțin odihnitor.

Toate aceste modificări pot influența indirect și starea psihică.

Mai multe studii au observat că perioadele cu temperaturi extreme sunt asociate cu o creștere a iritabilității și a nivelului de stres, iar unele cercetări au raportat inclusiv o creștere a prezentărilor pentru probleme de sănătate mintală în timpul valurilor de căldură.

Zilele foarte lungi pot afecta somnul

Lumina naturală joacă un rol esențial în reglarea ritmului circadian.

Vara, soarele răsare devreme și apune târziu.

Pentru unele persoane, expunerea prelungită la lumină poate întârzia secreția de melatonină – hormonul implicat în inducerea somnului.

Rezultatul poate fi:

• adormire mai dificilă;
• somn mai scurt;
• treziri frecvente;
• senzația că nu te-ai odihnit suficient.

Privarea de somn influențează direct emoțiile, capacitatea de concentrare și toleranța la stres.

Presiunea de a fi fericit

Un aspect despre care se vorbește tot mai mult în psihologie este presiunea socială asociată verii.

Mesajele pe care le vedem constant sunt:

• „cea mai frumoasă vacanță”;
• „vara perfectă”;
• „corpul de plajă”;
• „profită de fiecare zi”.

Pentru cineva care nu are concediu, trece printr-o despărțire, are dificultăți financiare sau se confruntă cu anxietate ori depresie, comparația poate accentua sentimentul că este „în urmă” față de ceilalți.

În realitate, imaginile din mediul online reprezintă doar fragmente atent selectate din viața oamenilor.

Schimbarea rutinei poate destabiliza

Pentru mulți, vara înseamnă:

• concedii;
• program diferit;
• copiii acasă;
• călătorii;
• evenimente sociale frecvente.

Deși aceste schimbări sunt plăcute pentru unii, pentru alții ele pot deveni o sursă de stres.

Persoanele care funcționează bine într-o rutină predictibilă pot resimți mai intens lipsa structurii zilnice.

Căldura poate amplifica anxietatea

Unele reacții normale ale organismului la temperaturi ridicate seamănă cu simptomele anxietății:

• palpitații;
• transpirație;
• amețeală;
• senzație de sufocare.

Persoanele predispuse la atacuri de panică pot interpreta aceste senzații ca fiind semne de pericol, ceea ce poate declanșa sau amplifica anxietatea.

Imaginea corporală devine o sursă de stres

Vara presupune haine mai subțiri și mai multă expunere a corpului.

Pentru persoanele nemulțumite de aspectul lor fizic, acest lucru poate genera:

• evitarea plajei;
• evitarea piscinelor;
• scăderea stimei de sine;
• anxietate socială.

Compararea constantă cu imaginile idealizate din mediul online poate accentua acest disconfort.

Vacanțele nu sunt întotdeauna relaxante

Există așteptarea că orice concediu trebuie să fie perfect.

În realitate, vacanțele pot aduce și:

• oboseală;
• costuri ridicate;
• planificare intensă;
• conflicte în cuplu sau familie;
• stres legat de transport.

Uneori, întoarcerea din concediu este urmată de ceea ce specialiștii numesc „post-vacation blues” – o perioadă scurtă de adaptare în care apar tristețe sau lipsa motivației.

Cine poate fi mai vulnerabil

Fenomenul poate apărea la oricine, însă riscul este mai mare la persoanele care:

• au antecedente de depresie sau anxietate;
• suferă de insomnie;
• sunt foarte sensibile la căldură;
• trec prin evenimente dificile de viață;
• petrec mult timp comparându-se cu ceilalți în mediul online.

Cum îți poți proteja sănătatea mintală vara

Specialiștii recomandă câteva măsuri simple:

• menține un program relativ constant de somn;
• hidratează-te suficient, mai ales în zilele caniculare;
• evită expunerea prelungită la temperaturi extreme;
• limitează timpul petrecut pe rețelele sociale dacă observi că îți afectează starea de spirit;
• păstrează activități care îți oferă structură și rutină;
• fă mișcare în orele mai răcoroase ale zilei;
• vorbește despre ceea ce simți cu persoane apropiate.

Când este momentul să ceri ajutor

Dacă tristețea, anxietatea sau iritabilitatea persistă mai multe săptămâni și încep să afecteze viața personală, relațiile sau activitatea profesională, este recomandată evaluarea de către un psiholog sau psihiatru.

Semnale de alarmă pot fi:

• lipsa interesului pentru activități care înainte îți făceau plăcere;
• tulburări importante de somn;
• modificări semnificative ale apetitului;
• dificultăți de concentrare;
• senzația persistentă de lipsă de speranță;
• gânduri de autovătămare sau suicid, care necesită ajutor medical de urgență.

Nu trebuie să iubești vara ca să fii „normal”

Există o presiune culturală puternică potrivit căreia vara ar trebui să fie cea mai frumoasă perioadă a anului. În realitate, oamenii reacționează diferit la schimbările de temperatură, lumină și ritm de viață.

Pentru unii, toamna sau iarna sunt anotimpurile în care se simt cel mai bine, iar acest lucru nu reprezintă o problemă. Important este să îți observi propriile nevoi și să nu te compari cu imaginea idealizată promovată în jurul tău.

Deși vara este asociată cu relaxarea și buna dispoziție, pentru unele persoane acest anotimp poate aduce anxietate, iritabilitate, tulburări de somn sau chiar simptome depresive. Fenomenul cunoscut drept „summer sadness” are explicații biologice și psihologice și nu înseamnă că cineva este „prea sensibil” sau „nu știe să se bucure de vară”.

Dacă starea de rău persistă și începe să afecteze viața de zi cu zi, este important să nu fie ignorată. La fel ca în orice alt sezon, sănătatea mintală merită aceeași atenție și aceeași grijă.

Foto: Shutterstock