De ce unele persoane nu tolerează deloc canicula (și ce spune asta despre organism)

Pentru unii oameni, zilele toride de vară sunt doar un mic disconfort. Pentru alții însă, canicula înseamnă oboseală extremă, amețeli, dureri de cap, palpitații, lipsă de energie și senzația că organismul „cedează”. Dacă te numeri printre cei care se simt rău de fiecare dată când temperaturile depășesc 30-35°C, nu înseamnă că exagerezi sau că „nu reziști la căldură”. În multe cazuri, organismul tău chiar are mai multe dificultăți în a se adapta la temperaturile ridicate.

Citește și: Cele 3 legume care trebuie evitate când e caniculă. Expertiza dr. Bogdan Istrate, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Cum se răcește organismul?

Corpul uman funcționează optim la o temperatură internă de aproximativ 37°C. Când temperatura din mediul înconjurător crește, organismul activează mai multe mecanisme pentru a preveni supraîncălzirea.

Primul este dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii. Astfel, mai mult sânge ajunge la suprafața corpului, iar căldura poate fi eliminată mai ușor.

Al doilea mecanism este transpirația. Atunci când transpirația se evaporă de pe piele, corpul se răcește.

Problema apare atunci când aceste mecanisme nu funcționează suficient de eficient sau când sunt suprasolicitate.

De ce unii oameni suportă mai greu căldura?

Sistemul cardiovascular muncește mai mult

În timpul caniculei, inima este obligată să pompeze mai mult sânge spre piele pentru a ajuta organismul să se răcească. Drept urmare, ritmul cardiac crește.

Unele persoane au un sistem cardiovascular mai sensibil și resimt imediat aceste schimbări prin:

• palpitații;
• senzația de slăbiciune;
• oboseală accentuată;
• amețeli;
• lipsă de aer.

Persoanele cu tensiune arterială scăzută sunt deosebit de vulnerabile, deoarece dilatarea vaselor de sânge poate determina o scădere și mai mare a tensiunii.

Unele persoane transpiră mai puțin

Transpirația este unul dintre cele mai importante mecanisme de răcire. Însă nu toată lumea transpiră la fel.

Anumite persoane:

• transpiră mai puțin din cauze genetice;
• iau medicamente care reduc transpirația;
• au afecțiuni neurologice sau endocrine;
• sunt deshidratate.

Dacă transpirația nu reușește să răcească suficient corpul, temperatura internă poate crește mai rapid, ceea ce explică senzația de rău aproape imediată.

Hormonii influențează toleranța la căldură

Femeile raportează mai frecvent o sensibilitate crescută la temperaturile ridicate.

Fluctuațiile hormonale pot modifica:

• temperatura corporală;
• circulația sângelui;
• cantitatea de transpirație;
• percepția căldurii.

De exemplu, în perioada menopauzei, bufeurile și modificările hormonale pot face ca temperaturile ridicate să fie resimțite mult mai intens.

Și afecțiunile tiroidiene pot influența toleranța la căldură. Persoanele cu hipertiroidism, de exemplu, au un metabolism mai accelerat și produc mai multă căldură, ceea ce le face să suporte mai greu temperaturile ridicate.

Greutatea corporală contează

Țesutul adipos funcționează ca un izolator termic. Persoanele cu exces ponderal elimină mai greu căldura și depun un efort mai mare pentru a-și menține temperatura corporală în limite normale.

Din acest motiv, obezitatea este considerată un factor de risc pentru:

• epuizarea termică;
• insolație;
• deshidratare;
• probleme cardiovasculare în timpul caniculei.

Vârsta influențează capacitatea de adaptare

Atât copiii, cât și persoanele în vârstă au mecanisme de termoreglare mai puțin eficiente.

La vârstnici:

• senzația de sete este diminuată;
• transpirația poate fi redusă;
• răspunsul cardiovascular este mai lent.

Din acest motiv, ei se deshidratează mai ușor și prezintă un risc mai mare de complicații în timpul valurilor de căldură.

Anxietatea și stresul pot agrava simptomele

Persoanele anxioase descriu adesea o intoleranță crescută la căldură.

Canicula poate accentua:

• palpitațiile;
• transpirația;
• senzația de sufocare;
• amețelile;
• starea de agitație.

În unele cazuri, simptomele produse de căldură pot fi interpretate de creier ca un semnal de pericol, ceea ce poate declanșa chiar atacuri de panică.

Lipsa somnului și deshidratarea reduc rezistența la căldură

După nopți nedormite sau perioade de oboseală intensă, organismul își pierde din capacitatea de adaptare.

Deshidratarea, chiar și una ușoară, poate duce la:

• scăderea tensiunii arteriale;
• creșterea frecvenței cardiace;
• oboseală;
• dificultăți de concentrare;
• dureri de cap.

De aceea, unele persoane se simt complet epuizate în zilele foarte călduroase, chiar dacă nu au depus efort fizic.

Când ar trebui să ne îngrijoreze intoleranța la căldură?

Este recomandat un consult medical dacă sensibilitatea la căldură este însoțită de:

• leșin;
• palpitații importante;
• dureri în piept;
• dificultăți de respirație;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• transpirații excesive;
• agravarea bruscă a simptomelor.

Uneori, intoleranța severă la căldură poate ascunde afecțiuni precum probleme tiroidiene, boli cardiovasculare, anemie sau anumite tulburări neurologice.

Ce spune, de fapt, organismul?

Faptul că nu tolerezi canicula nu înseamnă neapărat că ai o problemă de sănătate. De multe ori, este pur și simplu modul în care organismul tău reacționează la stresul termic.

Totuși, sensibilitatea crescută la temperaturile ridicate poate reprezenta un semnal că:

• te deshidratezi mai ușor;
• sistemul cardiovascular este mai solicitat;
• mecanismele de răcire ale corpului sunt mai puțin eficiente;
• există factori hormonali sau metabolici care influențează toleranța la căldură.

În final, canicula nu afectează pe toată lumea la fel. Iar faptul că unele persoane suferă mai mult decât altele în zilele toride este o dovadă că fiecare organism are propriile limite și propriul mod de a se adapta la temperaturile extreme.