Ce fac credincioșii de Lăsatul Secului. Obiceiuri de respectat pe 14 noiembrie, înainte de Postul Crăciunului!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe 14 noiembrie 2026, credincioșii ortodocși marchează Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care se consumă alimente de dulce, înaintea celor 40 de zile de post care pregătesc sufletește oamenii pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Această zi are o semnificație aparte în tradiția românească. Dincolo de mesele pregătite în familie, există numeroase obiceiuri legate de iertare, împăcare, generozitate și respectarea legăturilor dintre rude.

Multe dintre aceste tradiții au fost transmise din generație în generație. Chiar dacă unele s-au schimbat în timp, ele continuă să fie respectate în diferite regiuni ale țării.

Recomandări

Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026: calendarul complet cu datele în care ai…

Când este Lăsatul Secului în 2026 și când începe Postul Crăciunului

În acest an, Lăsatul Secului este sărbătorit sâmbătă, 14 noiembrie. Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului.

Postul durează 40 de zile și este unul dintre cele mai importante din calendarul ortodox. În această perioadă, credincioșii renunță la carne, lapte, brânzeturi și ouă, respectând regulile alimentare specifice.

Totuși, postul nu se rezumă doar la mâncare. Biserica îi îndeamnă pe oameni să acorde mai multă atenție comportamentului lor, să se roage, să fie mai răbdători și să evite certurile.

Este și un moment potrivit pentru împăcare. Credincioșii sunt încurajați să lase în urmă supărările și să intre în perioada postului cu liniște sufletească.

Ce tradiții și obiceiuri se respectă de Lăsatul Secului

În numeroase zone ale României, această zi este legată de familie și de apropierea dintre oameni. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta, însă multe au în comun ideea de generozitate și bună înțelegere.

Masa în familie, unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri

Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este organizarea unei mese înainte de începerea postului. Rudele se adună în jurul bucatelor tradiționale, iar gospodinele pregătesc mâncăruri care nu vor mai fi consumate în următoarele săptămâni.

Pe masă se pot găsi friptură, preparate din carne, ouă, brânzeturi și deserturi făcute în casă.

Dincolo de preparatele servite, întâlnirea are o valoare simbolică. Este un prilej pentru familie să petreacă timp împreună și să se pregătească pentru perioada de post.

Finii merg în vizită la nași

În anumite regiuni, finii păstrează obiceiul de a-și vizita nașii înainte de începerea Postului Crăciunului. Aceștia nu merg cu mâna goală. Tradiția spune că le duc daruri precum pâine de casă, colaci, vin sau alte produse pregătite în gospodărie.

Gestul este o formă de respect și recunoștință față de părinții spirituali. În același timp, vizita întărește relația dintre cele două familii.

Iertarea și împăcarea cu cei apropiați

Un alt obicei important este legat de iertare. Înainte de intrarea în post, oamenii își cer iertare pentru greșelile făcute și încearcă să rezolve neînțelegerile mai vechi.

Tradiția pune accent pe ideea că postul trebuie început cu sufletul împăcat. De aceea, credincioșii sunt îndemnați să renunțe la resentimente și să nu păstreze supărări.

Această practică are o semnificație spirituală puternică. Nu este vorba doar despre respectarea unei tradiții, ci și despre dorința de a avea relații mai bune cu cei din jur.

Împărțirea mâncării către cei care au nevoie

Generozitatea este o altă valoare asociată cu Lăsatul Secului. În unele comunități, oamenii obișnuiesc să ofere mâncare rudelor, vecinilor sau persoanelor care trec printr-o perioadă dificilă. Gestul este considerat o formă de milostenie. Ajutorul oferit celor nevoiași capătă o importanță aparte înaintea unei perioade dedicate rugăciunii și apropierii de Dumnezeu.

Spălarea vaselor după masa de dulce

În gospodăriile tradiționale exista și obiceiul de a spăla cu atenție vasele folosite pentru pregătirea mâncărurilor de dulce.

Acest gest avea o semnificație simbolică. El marca încheierea perioadei în care se consumau alimente de dulce și pregătirea pentru trecerea la meniul de post.

Focurile ritualice și petrecerile din satele românești

În anumite zone ale țării, Lăsatul Secului era însoțit de obiceiuri populare speciale. Se aprindeau focuri ritualice, iar tinerii se adunau la petreceri și întâlniri organizate înainte de începerea postului.

Aceste manifestări aveau un rol important în viața comunității. Oamenii se întâlneau, socializau și păstrau obiceiurile locale. Tradițiile nu erau însă identice peste tot. Fiecare regiune avea propriile practici, iar acestea nu reprezentau obligații religioase.

Odată cu intrarea în Postul Crăciunului începeau și șezătorile în multe sate. Femeile și fetele se adunau în gospodării pentru a toarce lâna, cânepa sau inul. Aceste întâlniri nu aveau doar un scop practic. Erau și momente de socializare. Participantele spuneau povești, cântau și transmiteau mai departe obiceiurile comunității.

Sfântul Ioan Gură de Aur este sărbătorit pe 13 noiembrie

În apropierea Lăsatului Secului este prăznuit și Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, pe 13 noiembrie. Este unul dintre cei mai cunoscuți părinți ai Bisericii Ortodoxe și este apreciat pentru învățăturile sale despre credință, smerenie și iubirea aproapelui.

Sfântul s-a născut în Antiohia, în jurul anului 347, și a ajuns arhiepiscop al Constantinopolului. A rămas cunoscut prin predicile și scrierile sale, dar și prin talentul deosebit de a vorbi în fața oamenilor. De aici provine și numele de „Gură de Aur”.

Învățăturile sale pun accent pe adevărata semnificație a postului. Renunțarea la anumite alimente nu este suficientă dacă nu este însoțită de rugăciune, fapte bune și iertare. Credincioșii sunt îndemnați să fie mai atenți la nevoile celor din jur și să îi ajute pe oamenii aflați în suferință.

Foto: shutterstock