Aproape 2 milioane de decese pe an, asociate fumatului pasiv. Cât de periculos este fumul „la mâna a doua”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Expunerea la fumul de țigară al altor persoane continuă să aibă un impact major asupra sănătății la nivel mondial. Aproximativ 1,7 milioane de decese înregistrate în 2023 ar putea fi asociate fumatului pasiv, potrivit unei ample analize care a evaluat efectele expunerii la fumul de tutun în 204 țări.

Studiul, realizat de cercetători coordonați de University of Washington și publicat în The Lancet Public Health, arată că problema rămâne una importantă chiar și în condițiile în care proporția populației expuse la fumat pasiv a scăzut considerabil în ultimele trei decenii.

Peste 2,7 miliarde de oameni, expuși la fumul de țigară

Conform estimărilor cercetătorilor, aproximativ 2,71 miliarde de persoane au fost expuse la fumul de tutun al altor oameni în 2023. Dintre acestea, circa 767 de milioane erau copii cu vârsta de cel mult 14 ani.

Recomandări

De ce miroase uneori pielea a „ceapă” după ce transpiri. Ce se întâmplă, de fapt

11 ani de chimioterapie pentru un cancer care nu exista. Descoperirea care i-a schimbat viața

Fumatul pasiv apare atunci când o persoană inhalează fumul provenit de la țigările, trabucurile sau pipele fumate de cei din jur. Chiar dacă persoana expusă nu fumează, substanțele din fumul de tutun pot ajunge în organism și pot contribui la creșterea riscului unor boli grave. Analiza sugerează că proporția persoanelor expuse la fumat pasiv a scăzut cu aproximativ 22% față de 1990. Cu toate acestea, creșterea populației mondiale a făcut ca numărul total al celor expuși să rămână la un nivel ridicat.

Citește și: Fumatul lângă fereastră sau pe balcon NU protejează copiii: adevărul dur despre fumul pasiv din casă

Bolile de inimă, principala cauză a deceselor asociate fumatului pasiv

Cea mai mare parte a deceselor atribuite expunerii la fumul de tutun a fost asociată bolilor cardiovasculare. În 2023, cercetătorii au estimat aproximativ 537.000 de decese prin boli de inimă asociate fumatului pasiv. Pe locurile următoare s-au aflat boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cu aproximativ 354.000 de decese, și accidentul vascular cerebral, cu circa 278.000.

Infecțiile tractului respirator inferior ar fi fost responsabile pentru alte aproximativ 185.000 de decese asociate acestei expuneri, iar cancerele pulmonare, bronșice și traheale pentru circa 161.000.

Datele evidențiază astfel faptul că efectele fumatului pasiv nu se limitează la cancerul pulmonar. O parte importantă a poverii asupra sănătății este reprezentată de bolile cardiovasculare și respiratorii.

Asia fruntașă la numărul de decese

Cele mai multe decese asociate fumatului pasiv au fost estimate în Asia de Sud-Est, Asia de Est și Oceania, unde numărul acestora s-a apropiat de 689.000 în 2023. În Asia de Sud au fost estimate alte aproximativ 428.000 de decese. Expunerea continuă să fie ridicată în numeroase țări asiatice, pe fondul prevalenței mari a fumatului. China, India și Indonezia au reprezentat împreună aproape jumătate din totalul persoanelor expuse la fumat pasiv la nivel mondial.

Autorii studiului nu au identificat individual persoanele care au murit din cauza fumatului pasiv. În schimb, au realizat estimări epidemiologice. Cercetătorii au calculat mai întâi câți nefumători au fost expuși fumului de tutun acasă sau la locul de muncă, apoi au utilizat date provenite din cercetări anterioare privind creșterea riscului pentru nouă afecțiuni asociate expunerii, printre care bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și cancerul pulmonar.

Aceste informații au fost corelate cu numărul persoanelor expuse și cu mortalitatea produsă de bolile respective, pentru a estima proporția deceselor care nu s-ar fi produs în absența fumatului pasiv. Această metodologie înseamnă că cifra de 1,7 milioane reprezintă o estimare statistică a deceselor atribuibile fumatului pasiv, nu un număr de cazuri în care cauza a fost stabilită individual.

Autorii studiului atrag atenția și asupra unor limite ale analizei. Estimările au luat în calcul în principal expunerea produsă acasă și la locul de muncă. Alte contexte în care oamenii pot intra în contact cu fumul de tutun, precum mașinile sau anumite spații publice, nu au putut fi evaluate în totalitate. De asemenea, cercetătorii nu au putut determina cu precizie durata expunerii pentru fiecare persoană.

Foto: shutterstock