Ne simțim bine, nu avem simptome și nimic nu pare să ne dea motive de îngrijorare. Mai este nevoie, în aceste condiții, de analize și controale medicale periodice? Unele probleme de sănătate pot evolua însă mult timp fără semne evidente, iar evaluările preventive pot identifica din timp factori de risc sau modificări care necesită atenție. Dr. Cătălina Moinescu, medic generalist, explică ce analize merită făcute periodic, cum se schimbă recomandările în funcție de vârstă și sex și de ce un control anual înseamnă mai mult decât un simplu set de analize de sânge.
Dr. Cătălina Moinescu: Faptul că ne simțim bine nu înseamnă întotdeauna că toate valorile organismului sunt în limite normale. Numeroase afecțiuni evoluează mult timp fără simptome evidente. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, unele boli renale sau hepatice, anemia și tulburările tiroidiene pot fi descoperite întâmplător, în cadrul unui control preventiv.
Scopul evaluării periodice nu este să căutăm cât mai multe boli, ci să identificăm din timp factorii de risc și modificările care pot fi corectate înainte de apariția complicațiilor. Prevenția înseamnă să intervenim atunci când problema este încă ușor de controlat.
Dr. Cătălina Moinescu: Nu există un pachet universal de analize, potrivit tuturor. Investigațiile trebuie adaptate vârstei, sexului, istoricului familial, stilului de viață, greutății, medicației și eventualelor boli deja cunoscute.
O evaluare de bază poate cuprinde hemoleucograma, glicemia, profilul lipidic, funcția renală și hepatică, sumarul de urină și, în anumite situații, evaluarea tiroidei. Frecvența acestora se stabilește individual.
Pentru femei sunt importante consultul ginecologic și screeningul de col uterin prin test HPV și/sau examen Babeș-Papanicolau, conform vârstei și istoricului medical. Screeningul sânului include examenul clinic, ecografia sau mamografia, în funcție de vârstă și de riscul individual. După menopauză trebuie evaluat și riscul de osteoporoză.
În cazul bărbaților, evaluarea prostatei și eventuala dozare a PSA se discută individual cu medicul, de regulă după 50 de ani sau mai devreme dacă există antecedente familiale. Pentru ambele sexe devine important screeningul cancerului colorectal, de obicei începând în jurul vârstei de 50 de ani sau mai devreme în cazul unui risc crescut.
Citește și: Ce conține un set complet de analize și care sunt cele mai importante analize de sânge
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2FCC-184mfin.jpg-scaled.jpeg)
Dr. Cătălina Moinescu: Nu este necesar să dozăm anual toate vitaminele și mineralele. Vitamina D, fierul și feritina, vitamina B12 sau magneziul se recomandă țintit, în funcție de simptome, alimentație, tratamente, boli asociate și factorii individuali de risc. Prevenția înseamnă investigații bine alese, nu un număr cât mai mare de analize.
Dr. Cătălina Moinescu: Analizele de sânge reprezintă doar o parte a controlului preventiv. Ele nu înlocuiesc măsurarea tensiunii arteriale, evaluarea greutății și a circumferinței abdominale, consultul clinic sau controalele ginecologic, oftalmologic și stomatologic.
În funcție de vârstă și risc, prevenția include și investigații specifice, precum testarea pentru cancerul de col uterin, mamografia, screeningul colorectal, evaluarea prostatei, examinarea pielii sau osteodensitometria. Un control anual corect înseamnă o evaluare integrată, stabilită împreună cu medicul, nu doar un set standard de analize.
Foto: shutterstock