Un somn de calitate nu este determinat exclusiv de durata petrecută în pat, ci și de felul în care ne pregătim organismul pentru odihnă. Neurochirurgul Vlad Ciurea atrage atenția că ultimele ore ale zilei au un impact major asupra funcționării creierului, iar câteva obiceiuri simple pot face diferența dintre un somn profund și unul agitat.
Potrivit medicului, organismul are nevoie de o rutină constantă înainte de culcare, deoarece aceasta contribuie la reducerea nivelului de stres și transmite creierului semnalul că este momentul să intre în faza de recuperare. Respectarea aceluiași program de seară favorizează o odihnă mai eficientă și influențează direct nivelul de energie, capacitatea de concentrare și starea generală din ziua următoare.
În ceea ce privește propriile obiceiuri, Vlad Ciurea spune că preferă să încheie ziua citind câteva pagini dintr-un roman relaxant. Medicul evită însă volumele care creează suspans sau implică o încărcătură emoțională puternică, deoarece acestea pot menține creierul într-o stare de alertă chiar și după stingerea luminii.
Neurochirurgul mărturisește că, de regulă, în jurul orei 22:00 este deja în pat și citește un roman cu o acțiune liniștită, fără intrigă polițistă sau povești de dragoste intense. Alegerea unei lecturi ușoare, spune acesta, favorizează relaxarea și pregătește organismul pentru un somn profund.
Specialiștii explică faptul că lectura recreativă reduce treptat activitatea cerebrală și diminuează tensiunea acumulată pe parcursul zilei. În schimb, cărțile pline de suspans, filmele încărcate de acțiune sau știrile cu impact emoțional puternic pot întârzia instalarea somnului și pot afecta calitatea odihnei.
Deși recomandarea generală este ca un adult să doarmă aproximativ opt ore pe noapte, Vlad Ciurea consideră că nu există o regulă universal valabilă. Fiecare organism are propriile nevoi, iar ceea ce contează cu adevărat este ca somnul să fie continuu și odihnitor.
Medicul apreciază că, pentru multe persoane, aproximativ șase ore și jumătate de somn pot fi suficiente, cu condiția ca acestea să fie de bună calitate și să existe un program regulat de culcare și trezire.
În opinia sa, un somn mai scurt, dar desfășurat fără întreruperi și la aceleași ore în fiecare zi, poate avea efecte mai benefice asupra creierului decât unul mai lung, însă fragmentat sau lipsit de regularitate.
Pentru a favoriza odihna, neurochirurgul recomandă respectarea câtorva reguli simple. Culcarea în jurul orei 22:00, limitarea utilizării telefoanelor, tabletelor și televizoarelor înainte de somn, precum și alegerea unor activități relaxante, cum este lectura, contribuie la pregătirea organismului pentru odihnă.
Expunerea la lumina ecranelor sau la conținut stresant în ultimele momente ale zilei poate menține creierul activ și poate întârzia apariția somnului profund, esențial pentru refacerea funcțiilor cognitive.
Sfaturile medicului nu se opresc la rutina de seară. Acesta susține că primele minute după trezire sunt la fel de importante pentru sănătatea creierului și că există câteva gesturi simple care pot susține funcționarea optimă a organismului.
Vlad Ciurea afirmă că trei elemente sunt fundamentale pentru activitatea cerebrală: hidratarea, oxigenarea și odihna. Potrivit acestuia, toate sunt ușor de asigurat și nu presupun costuri.
Neurochirurgul recomandă ca dimineața să fie începuta prin consumul a două pahare cu apă. Hidratarea contribuie la buna funcționare a sistemului vascular, sprijină eliminarea produselor reziduale din organism, ajută la reglarea temperaturii corpului și susține activitatea celulelor. În plus, un aport adecvat de apă poate îmbunătăți memoria, atenția și nivelul de energie încă din primele ore ale zilei.
Prin respectarea unei rutine constante, atât seara, cât și dimineața, creierul beneficiază de condițiile necesare pentru recuperare și performanță, iar efectele se reflectă în starea generală de sănătate și în capacitatea de concentrare pe parcursul întregii zile.