Stai peste program la birou? Iată la ce riscuri te expui

Orele lungi petrecute la birou ar putea creşte riscul de apariţie a evenimentelor asociate cu bolile cardiovasculare, potrivit unui nou studiu.
  • Publicat:
Stai peste program la birou? Iată la ce riscuri te expui

Orele lungi petrecute la birou ar putea creşte riscul de apariţie a evenimentelor asociate cu bolile cardiovasculare, potrivit unui nou studiu.

Cercetătorii au analizat datele a mai mult de 1900 de persoane pe termen lung. Aceştia au descoperit că 43% dintre aceştia fuseseră diagnosticaţi cu probleme asociate bolilor cardiovasculare precum angina pectorală (durere în piept), boală arterială coronariană, infarct miocardic, atacuri de cord sau hipertensiune arterială.

Printre angajaţii care lucrează opt ore, riscul a crescut cu 1% pentru fiecare oră lucrată în plus pe săptămână timp de 10 ani sau mai mult.

Pentru persoanele care lucrează 46 de ore pe săptămână, orele suplimentare de muncă cresc riscul bolilor cardiovasculare şi mai mult. În comparaţie cu persoanele care lucrează 45 de ore pe săptămână timp de 10 ani sau mai mult, riscul unei boli cardiovasculare creşte cu 16% printre cei care lucrează 55 de ore pe săptămână şi este cu 35% mai mare pentru persoanele care lucrează 60 de ore pe săptămână.

Observaţiile cercetătorilor nu se aplică şi la angajaţii part-time, potrivit studiului publicat în Journal of Occupational and Environmental Medicine.

Cercetătorii nu au dovedit că ar exista o relaţie de tip cauză şi efect între orele lungi la biroul şi riscul crescu de boli cardiovasculare.

„Studiul oferă informaţii specifice referitoare la orele lungi de lucru şi un risc crescut de boli cardiovasculare, o bază pentru eforturile de prevenţie ale acestor afecţiuni care ar trebui să se concentreze pe modul în care este înţeles programul de lucru”, atrage atenţia autorul studiului Sadie Conway, de la Centrul de Ştiinţă a Sănătăţii aparţinând Universităţii din Texas).

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”