Scrisoare deschisă a Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie în legătură cu modificarea legislației în domeniul consumului de substanțe

05.08.2022
Scrisoare deschisă a Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie în legătură cu modificarea legislației în domeniul consumului de substanțe
Sursa foto: Shutterstock

Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), în calitate de organism reprezentativ național al medicilor specialiști psihiatri din România, membră a EPA (Asociația Europeană de Psihiatrie) și a WPA (World Psychiatric Association), a luat la cunoștință cu îngrijorare despre proiectul de lege care a fost votat recent în Senatul României și care, dacă va fi adoptat în forma actuală de Camera Deputaților, va criminaliza posesia de droguri în vederea consumului propriu și o va incrimina cu pedepse privative de libertate de până la 5 ani.

Consumul abuziv și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală atât de către Organizația Mondială a Sănătății, în nomenclatorul internațional al bolilor (ICD-10, ICD-11), cât și de Asociația Americană de Psihiatrie (DSM 5).

În România, persoanele care consumă droguri au fost considerate „infractori” încă de la începutul acestui fenomen în țara noastră, o rămășiță a regimului comunist care nu a fost corectată după 1990.

Această modalitate de gestionare a fenomenului consumului de droguri a decuplat brutal țara noastră de la politicile și intervențiile evidence-based medicine, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, UNODC, UNAIDS și Centrul european de monitorizare a drogurilor și adicțiilor (EMCDDA).

Aceste prestigioase instituții internaționale recomandă decriminalizarea consumului, investiții în prevenirea și tratamentul dependențelor de droguri comparabile ca mărime cu cele realizate în combaterea fenomenului prin măsuri de poliție și măsuri de tip harm reduction pentru reducerea consecințelor negative asociate consumului atât pentru individ, cât și pentru societate.

De altfel, experiența tuturor statelor europene ne arată că efectul criminalizării și creșterii pedepselor cu închisoarea nu este cel scontat, de diminuare a consumului, ci, dimpotrivă, este însoțit de o creștere a efectelor negative asociate acestui fenomen (infecții cu transmitere parenterală precum HIV și hepatita C, delincvență, ca să nu mai vorbim de pierderile de potențial uman asociate transformării în infractori a unui număr mare de oameni).

Departe de a aproba sau încuraja fenomenul de consum a substanțelor ilegale și distinct de partea penală evidentă a traficului sau vânzării de droguri, referitor la consumul de droguri în sine, ARPP atrage atenția că acesta este un fenomen extrem de complex pe care statele europene responsabile și nu numai, caută să-l tempereze și să-l controleze cu instrumentele sănătății publice, nu prin mijloace coercitive asupra tinerilor care consumă recreațional, nu trimițând oamenii după gratii.

De exemplu, experiența Portugaliei, care a decriminalizat consumul personal de droguri din anul 2021, arată că ratele de utilizare au scăzut, iar cazurile de dependență se situează sub media Uniunii Europene.

Conform ultimului raport al EMCDDA European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, 45% din populația Franței a consumat cel puțin o dată în viață cannabis. Această cifră este situată undeva în jur de 20-30% pentru orașele mari precum Bucureștiul. Posibilitatea de a criminaliza și spectrul încarcerării unor procente atât de mari de populație este de neconceput în orice țară civilizată și nu are niciun suport științific, moral sau uman.

Solicităm instituțiilor statului să modifice cu celeritate abordarea actuală desuetă și retrogradă, în care consumatorii de droguri sunt văzuți strict ca infractori și „vânați” pentru a fi trimiși după gratii, astfel încât să poată fi tratați ca pacienți ai sistemului de sănătate din România, cu drepturi și servicii conforme nevoilor acestora, în consonanță cu abordarea actuală europeană.

În plus, considerăm absolut necesare și urgente următoarele măsuri în domeniu:

  • Mărirea numărului de paturi și/sau crearea de noi secții de tratament de dezintoxicare pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri;
  • Crearea de centre rezidențiale de terapie post-cură pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri;
  • Lansarea de finanțări substanțiale, constante pentru organizațiile non-guvernamentale care activează pe teren și oferă deja, de ani de zile, servicii consumatorilor de droguri și au proiecte de informare, prevenire și harm reduction;
  • Crearea unui task force / grup de lucru instituțional care să își asume o strategie modernă și integrată a sănătății mintale, cu aplecare către domeniul consumului de alcool și droguri în România, prin mutarea responsabilității instituționale dinspre Ministerul de Interne către Ministerul Sănătății, care are specialiști cu know-how medical și psihologic relevant care să coordoneze eficient elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul prevenirii și tratării consumului de droguri;
  • Decriminalizarea consumului propriu de droguri și canalizarea pe campanii de informare și educație adresate populației expuse cu privire la consum și reducerea riscurilor asociate, printr-un parteneriat viabil și pe termen lung, asumat de ministerele care au competențe evidente în acest sector (Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul de Interne).

Suntem deschiși la consultări pe marginea acestor propuneri, pe care le considerăm urgente și absolut necesare pentru limitarea efectelor devastatoare ale drogurilor în societatea noastră și în perspectiva unei abordări medicale, actuale, bazate pe dovezi a problemelor complexe legate de substanțe.

Consiliul Director al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie

Recomandare video
Dr. Emel Nuraltay, Sanador: teste utile înainte de sarcină, dar și pe parcursul sarcinii
Recomandări: