Picioarele grele și obosite la sfârșitul zilei pot ascunde o insuficiență venoasă cronică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Insuficiența venoasă cronică apare atunci când sângele din venele picioarelor întâmpină dificultăți în a urca înapoi spre inimă, încetinind și stagnând la nivelul gambelor. Boala evoluează în diferite stadii, de la venele fine vizibile sub piele până la ulcerul venos. Află ce simptome să urmărești, cine are un risc mai mare și în ce situații medicul de familie te îndrumă spre specialist.

Venele din picioare au o sarcină dificilă: împing sângele în sus, împotriva gravitației. Ele sunt ajutate de mușchii gambei, care lucrează ca o pompă la fiecare pas, și de niște valve foarte mici din interiorul venelor. Valvele se închid după fiecare trecere a sângelui și îl împiedică să curgă înapoi. Când valvele nu mai închid bine sau peretele venei își pierde elasticitatea, sângele rămâne în picior, presiunea din vene crește și apar treptat simptomele.

Medicii folosesc mai mulți termeni pentru această patologie. Boala venoasă cronică cuprinde toate modificările venelor, de la cele discrete până la cele avansate, iar insuficiența venoasă cronică se referă de obicei la formele mai avansate. Mulți pacienți pun picioarele grele pe seama oboselii sau a vârstei și amână consultul. Este important să știi că o boală recunoscută devreme se poate ține sub control mult mai ușor.

Recomandări

Boala Venoasă Cronică: Limite și Posibilități în Tratament

Dr. Mihaela-Anca Jian, medic dermato-venerolog: „Insuficienţa venoasă necesită tratament pe viaţă”

Boala are șase stadii vizibile, de la C1 la C6

Clasificarea folosită în toată lumea se numește CEAP, iar litera C vine de la „clinic”, adică ceea ce se vede și se simte la examen. Există și un stadiu C0, în care nu se observă nimic la picior, deși pot exista deja simptome. Stadiile cu semne vizibile arată astfel:

• C1: apar vene foarte fine, roșiatice sau vineții, asemănătoare unor fire de păianjen
• C2: apar varicele, adică vene dilatate și încolăcite, care se văd bine când stai în picioare.
• C3: apare edemul, adică umflarea gleznelor și a gambelor, mai ales spre seară
• C4: pielea se modifică. Pot apărea pete maronii, eczemă, zone de piele îngroșată sau mici cicatrici albe în jurul gleznei.
• C5: există un ulcer venos vindecat, adică o rană a gleznei care s-a închis, dar lasă o piele fragilă.
• C6: ulcerul este activ, o rană deschisă care se vindecă greu.

Anumite caracteristici cresc șansa de a dezvolta boala

Printre factorii de risc se numără vârsta înaintată, sexul feminin, înălțimea mare și un raport crescut între circumferința taliei și cea a șoldurilor. Acest raport arată cât de mult se adună grăsimea în zona abdomenului, iar o valoare mare se asociază cu un risc venos mai ridicat.

Boala se întâlnește mai frecvent la femei, la persoanele vârstnice, la cele cu obezitate, la cei care au un stil de viață sedentar și la cei care au rude cu probleme venoase. Mișcarea contează mult, pentru că mușchii gambei ajută sângele să urce. Greutatea corporală și nivelul de activitate fizică se numără printre factorii asupra cărora poți interveni.

Simptomele apar adesea spre seară și se ameliorează când ridici picioarele

Cel mai des, pacienții descriu o senzație de picioare grele și obosite. Alții simt picioarele neliniștite, cu nevoia de a le mișca. Durerea poate fi surdă sau arzătoare, iar senzația de picioare umflate poate exista chiar înainte să se vadă edemul. Unele persoane se trezesc noaptea cu crampe în gambe. Mai pot apărea furnicături și alte parestezii, adică senzații neobișnuite de înțepături sau amorțeală, precum și mâncărime a pielii.

Aceste simptome se accentuează după mult timp petrecut în picioare sau pe scaun, în zilele calde și spre finalul zilei. Ele se ameliorează de obicei după mers sau când ții picioarele ridicate. Simptomele pot fi supărătoare chiar și atunci când venele arată aproape normal, motiv pentru care merită discutate cu medicul

Medicul de familie poate depista boala devreme și o poate ține sub control

Medicul tău de familie este de obicei primul care îți examinează picioarele. El caută semnele de la C1 la C6 și te întreabă despre simptome, istoricul familial și obiceiurile zilnice. O depistare precoce permite începerea măsurilor înainte ca pielea să se modifice.

Tratamentul conservator, adică fără intervenții chirurgicale, ocupă un loc central. În general include ciorapii compresivi, care strâng gradat piciorul și ajută sângele să circule. Medicul verifică înainte și circulația arterială, pentru ca ei să se poată purta în siguranță. Se adaugă mișcarea regulată, ridicarea picioarelor în timpul odihnei și evitarea stării prelungite în ortostatism, adică în picioare fără să mergi. În anumite situații, medicul poate discuta și despre medicamente venotonice. Tot el te îndrumă să reduci factorii de risc modificabili, iar educația ta ca pacient face parte din tratament.

Anumite semne cer trimiterea la specialist

Medicul de familie îți poate recomanda un consult la chirurgul vascular atunci când apare unul dintre următoarele semne:

• edem persistent, care nu dispare după odihna de peste noapte;
• durere prezentă și în repaus;
• modificări ale pielii, precum pete maronii, eczemă sau piele întărită;
• ulcerație, adică o rană la nivelul gleznei care nu se vindecă;
• suspiciune de tromboză venoasă profundă, adică un cheag într-o venă adâncă, cu umflare bruscă, de obicei la un singur picior, însoțită de durere, căldură și roșeață.

Insuficiența venoasă cronică se dezvoltă lent, iar picioarele îți transmit semnale cu mult înainte de apariția complicațiilor. Atenția la senzația de greutate, la umflarea de seară sau la schimbările pielii îți dă șansa unui diagnostic timpuriu.

Dacă recunoști aceste simptome, programează un consult la medicul tău de familie. Cu un plan simplu, adaptat stadiului tău, poți ține boala sub control și poți păstra picioarele ușoare pentru mulți ani.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Dacă ai simptome sau nelămuriri, adresează-te medicului tău de familie.