Lipsa gratuităţii, principalul motiv pentru care româncele nu merg la ginecolog

Din perspectiva pacientelor, traseul prin sistemul medical este îngreunat de lipsa unor etape precise care trebuie urmate odată iniţiat procesul, precum şi de dificultatea realizării investigaţiilor, care trebuie realizate în centre diferite şi momente diferite.
Lipsa gratuităţii, principalul motiv pentru care româncele nu merg la ginecolog

Coaliţia pentru Sănătatea Femeii şi Roche România au publicat primul şi cel mai cuprinzător studiu asupra afecţiunilor oncologice feminine realizat până acum în România.

În cadrul acestui studiu a fost analizată perspectiva medicilor şi a femeilor asupra problemelor existente în sistemul medical din România referitoare la managementul principalelor trei tipuri de cancer care afectează femeile din ţara noastră: cancerul de sân, cancerul de col uterin şi cancerul ovarian. Studiul poate fi consultat integral aici.  

Studiul „Afecţiunile Oncologice Feminine în România” concluzionează că implementarea unui program de screening gratuit pentru cancerul de sân, promovarea adecvată a programului de screening existent pentru cancerul de col uterin şi creşterea nivelului de educaţie cu privire la importanţa controalelor medicale periodice sunt măsuri necesare pentru managementul eficient al afecţiunilor oncologice feminine în România.

Din perspectiva medicilor, avantajele programelor de screening sunt evidente, peste 89% dintre medicii ginecologi şi medicii de familie recomandând femeilor investigaţii pentru depistarea precoce a cancerelor.

În acelaṣi timp însă, 63% dintre medicii ginecologi susţin că nivelul scăzut de educaţie al pacientelor este principala provocare cu care se confruntă în diagnosticarea acestor tipuri de cancer, iar medicii de familie consideră lipsa gratuităţii drept principalul motiv pentru care româncele evită efectuarea acestor investigaţii medicale. 

De asemenea, medicii susţin că fondurile insuficiente şi lipsa unei promovări solide a importanţei prevenţiei duc la descoperirea acestor boli în stadii avansate.

Din perspectiva femeilor, 52% dintre participantele la studiu nu ṣtiu ce programe sunt disponibile pentru prevenţia şi depistarea în stadiu incipient a cancerelor. Mai mult, aproape 90% dintre acestea nu au participat niciodată la un program de screening pentru depistarea cancerelor feminine.

Din perspectiva pacientelor, traseul prin sistemul medical este îngreunat de lipsa unor etape precise care trebuie urmate odată iniţiat procesul, precum şi de dificultatea realizării investigaţiilor, care trebuie realizate în centre diferite şi momente diferite.

Aceste probleme semnalate atât de medici cât şi de femei sunt accentuate de gradul scăzut al educaţiei pentru prevenţie în sănătate, dar şi de comunicarea dificilă dintre medici şi paciente, cauzate de lipsa unor cursuri de comunicare şi supraîncărcarea medicilor.

Cifre importante:

• România este una din doar cele 3 ţări ale Uniunii Europene care nu au un program naţional de screening pentru cancerul de sân – rată a mortalităţii cu 25% mai mare decat în UE
• 90% dintre femeile participante la studiu nu au participat niciodată la un program de screening pentru depistarea cancerelor feminine
• 87% dintre femei şi 25% dintre medici nu cunosc existenţa programului gratuit de screening pentru cancerul de col uterin
• 85% dintre femei consideră că programele de screening cresc şansele de supravieţuire
• 94% dintre ginecologi şi 91% dintre medicii de familie consideră că un program de screening creşte şansele de supravieţuire
• Majoritatea ginecologilor şi medicilor de familie consideră că succesul unei campanii de screening depinde de promovarea intensă şi acoperirea la nivel naţional

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Natalia Pavalachi Pittet, sexolog: Cum discutăm cu copiii și adolescenții despre sex