De ce te doare mâna stângă dacă ai angină sau suferi un infarct

Dacă te doare mâna stângă, primul gând înfiorător care-ți trece prin minte este că ai un infarct. Dar de ce apare această durere în brațul stâng când avem probleme cu inima? De vină ar fi creierul, spun medicii, care interpretează greșit anumite semnale.

Chiar dacă la o prima vedere nu am putea înțelege care este legătura între infarct și faptul că ne doare mâna stângă, specialiștii spun că durerea localizată în această regiune este unul dintre cele mai comune semnale pe care organismul le transmite atunci când inima se află în pericol.

De ce? Pentru că durerea este una dintre metodele de avertizare la care corpul nostru apelează când ceva nu este în regulă cu sănătatea noastră și trebuie să luăm măsuri.

Recomandări

Te doare mâna stângă? Ai grijă, e un semnal de alarmă. Ce probleme de sănătate poate…

Amorțeala mâinilor: ce boli grave poate ascunde și când e cazul să mergi la medic

Angina și infarctul, motive pentru care te doare mâna stângă

Pe lângă senzația de gheară în piept, persoanele suferind de angină pectorală acuză adesea dureri periferice, localizate la nivelul gâtului sau brațului.

Angina este un simptom al unei boli cardiace, de regulă boala cardiacă coronariană (mușchiul inimii nu primește destul oxigen și substanțe nutritive). Simptomele se agravează de obicei în timpul efortului fizic intens și se ameliorează în repaus.

De asemenea, în cazul infarctului miocardic, durerea din zona pieptului se extinde către gât, maxilar, umeri și brațe. Uneori, singura manifestare a afecțiunii cardiace este o durere acută în braț.

Alte simptome ale infarctului, pe lângă durerea mâinii stângi, sunt durerea sau presiunea în piept, greața și vărsăturile, senzația de lipsă de aer, amețeala, transpirațiile reci și durerea de gât, umăr sau maxilar.

Și totuși, de ce ne doare mâna stângă, în loc să ne doară… inima?

Care este explicația? Specialiștii spun că acest lucru se întâmplă atunci când terminațiile nervoase din zonele care primesc impulsuri senzoriale (precum pielea) și nervii din zonele mai puțin sensibile la aceste impulsuri (precum organele interne) penetrează coloana vertebrală în același loc.

Creierul „se așteaptă” să primească informații din zonele mai sensibile la senzori. Astfel, interpretează greșit punctul de pornire al durerii.

Cu alte cuvinte, în cazul unui atac de cord de exemplu, semnalele de durere venind din partea inimii converg cu cele ale brațului stâng atunci când penetrează coloana vertebrală.

Acest fenomen creează un soi de „confuzie cerebrală”, creierul considerând mai degrabă brațul a fi punctul de plecare al durerii. Asta pentru că probabilitatea ca acesta să primească șocuri externe este mai mare decât inima, care este un organ intern și, în consecință, protejat de pereții toracelui.