Când trecem la ora de iarnă 2021 și ce efecte are această schimbare asupra sănătății noastre

30.10.2021
Când trecem la ora de iarnă 2021 și ce efecte are această schimbare asupra sănătății noastre
Sursa foto: Shutterstock

În noaptea de 30 spre 31 octombrie trecem, oficial, la ora de iarnă 2021. Ora 04:00 va deveni ora 03:00, ceea ce înseamnă că vom dormi cu o oră în plus. Astfel, ziua de 31 octombrie va fi cea mai lungă din an. Însă această schimbare poate avea repercusiuni asupra stării noastre de sănătate, avertizează specialiștii. 

Ora de iarnă 2021 – de ce și când se schimbă ora?

În acest an, trecerea la ora de iarnă se face în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie, adică în noaptea de 30 spre 31 octombrie. Ceasurile se dau cu o oră în urmă și trecem la ora de iarnă.

Ora 04:00 devine ora 03:00. Astfel, dimineaţa nu mai riscăm să ne trezim pe întuneric, dar seara se întunecă mai devreme. Cel mai neplăcut e însă faptul că iarăşi riscăm să avem probleme cu somnul.

Schimbarea orei se face de două ori pe an, în lunile martie și octombrie. În luna martie, atunci când se trece la ora de vară, ceasul se dă cu o oră înainte, iar în luna octombrie această oră reapare, ceasul fiind dat cu o oră în urmă.

DTS (Daylight Saving Time) sau ora de vară a apărut din necesitatea omenirii de a se bucura mai mult de lumina și căldura pe care le dădeau soarele vara. Dând ceasul cu o oră înainte în martie, ne putem bucura de mai multă lumină pentru a realiza toate activitățile de dimineață până seară, iar în luna noiembrie revenim la timpul standard, potrivit oraexacta.eu.

Primele date legate de această schimbare de oră își au originea în 1784, când Benjamin Franklin a propus o astfel de modificare. În 1907 și în următorii ani, Willian Willett a propus Parlamentului trecerea la ora de vară pentru ca toți oamenii să beneficieze cât mai mult de ce oferea soarele, dar încercarea lui a rămas fără succes. În contextul Primului Război Mondial, Germania adopta această schimbare pentru a beneficia de mai multe ore de lumină și pentru a păstra energie pe care să o utilizeze în bătălii. În Statele Unite ale Americii, devine o practică standardizată de către Congres abia în anul 1966.

România a început să folosească ora de iarnă în 1931. Până în 1998, trecerea la ora de iarnă se făcea în ultimul weekend din septembrie. Termenul a fost atunci modificat, de aceea acum trecerea la ora de iarnă se face în octombrie. Scopul declarat este ca românii să beneficieze de cât mai multă lumină naturală.

Acest an ar fi trebuit, în teorie, să fie ultimul în care ţările europene trec la ora de iarnă, însă, după toate discuţiile la nivel european, planul de renunţare la schimbarea orei nu a fost adoptat. Totul s-a întâmplat după ce Comisia Europeană a anunţat că fiecare ţară are opţiunea de a renunţa la schimbarea orei.

În prezent, 70 de ţări din Europa şi America dau ceasurile cu o oră înapoi în ultimul weekend din octombrie. Există însă şi ţări care au renunţat la această metodă, pentru a nu-i mai „stresa” pe cetăţeni. Rusia şi Ucraina nu mai aplică regula încă din 2011, iar Georgia şi alte state din Asia Centrală au renunţat încă din anii 2000 la schimbarea orei.

Ce efecte are schimbarea orei pentru sănătatea noastră

Efectul schimbării de oră în ultimul weekend al lunii octombrie nu durează, spun specialiştii, care avertizează că bucuria unui somn prelungit dispare în câteva zile.

„Bucuraţi-vă de o oră în plus de somn cât puteţi”, spun specialiştii de la Glasgow University, Marea Britanie, care avertizează că efectul schimbării de oră dispare în câteva zile.

Afirmaţia acestora vine în urma unui studiu la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi care a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului dispare.

Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt chiar mai energici şi mai fericiţi decât înaintea trecerii la ora oficială de iarnă. Însă beneficiile lenevirii din ultima duminică a lunii octombrie dispar rapid. Mulţi dintre cei care s-au declarat inițial mulţumiţi de situaţie au afirmat că se simt mai rău decât atunci când dormeau mai puţin.

Întrebaţi cum au dormit, participanţii la studiu şi-au acordat o notă de 5,4 la calitatea somnului înainte de trecerea la ora oficială de iarnă şi de 4,5 după schimbarea orei.

Trecerea la ora de iarnă le poate oferi un scurt răgaz pentru odihnă atât acelora care au probleme cu somnul, cât şi celor care dorm bine de obicei, efectele în cazul primilor fiind temporare. Odată ce corpul se obişnuieşte cu noul program, calitatea somnului scade semnificativ, iar procesul se accentuează odată cu instalarea iernii. Pe măsură ce noaptea devine mai lungă, suntem tentaţi să ne culcăm mai devreme şi să ne trezim mai târziu şi încheiem prin a fi bulversaţi, spune profesorul Colin Espie, fondator al Centrului pentru Somn de la Universitatea Glasgow.

Joseph Gannon, șef al unei clinici pentru tulburări de somn din Marea Britanie, crede că schimbarea bruscă ar putea fi un motiv de îngrijorare, dar asta doar pentru o minoritate de oameni, care au diverse afecțiuni.

Dacă ești sănătos, ai un somn bun și ești tânăr, nu există prea multe consecințe, spune el. Persoanele pe care le poate afecta ora de iarnă sunt cele care nu se odihnesc de obicei, în special cele cu afecțiuni precum apneea de somn.

Cu o oră mai puțin de lumină, nivelurile noastre de melatonină ar putea crește, oamenii fiind puțin mai letargici decât de obicei. Specialistul spune că ar putea dura câteva săptămâni până vom scăpa de această senzație.

Sunt dovezi însă că nu doar starea de spirit se va schimba în weekendul când de schimbă ora de iarnă 2021. Studiile au evidențiat că atunci când se schimbă ora suntem mai predispuși la infarct, accident vascular cerebral, depresie, dureri de cap, scăderea imunității, oboseală accentuată, dereglări hormonale și accidente rutiere.

Cel mai nou articol Video:
Îmbunătățirea vieții sexuale prin sport. Cum ne ajută exercițiile kegel?