Boala care lovește un român la fiecare 30 de minute. Poate fi prevenită, dar sfatul medicului este adesea ignorat

La fiecare 30 de minute, un român face infarct miocardic, printre factorii favorizanţi fiind obezitatea, fumatul şi sedentarismul. La fiecare 9 minute, un român este diagnosticat cu sindrom coronarian acut, principala cauză de mortalitate cardiovasculară din ţară.

În fiecare an, aproximativ 150.000 de români mor din cauza bolilor cardiovasculare, reprezentând circa 60% din totalul deceselor înregistrate. Estimările indică date la fel de alarmante pe viitor, în special prin contribuţia factorilor de risc cardiovascular: hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul, sedentarismul, a declarat prof. dr. Dan Gaiţă.

Potrivit medicului, bolile cardiovasculare reprezintă principala problemă de sănătate la nivel mondial.

Deşi este o problemă medicală, soluţia este nu doar în mâna doctorilor, ci trebuie susţinută de întreaga societate. Modul de viaţă trebuie optimizat, aşa cum trebuie şi accesul la servicii medicale de bună calitate, a mai spus prof. dr. Gaiţă.

În ultimii 50 de ani, numărul caloriilor din farfurie a crescut de 10 ori

De asemenea, medicul subliniază carenţele modului de viaţă urban: alimentaţia de proastă calitate, plină de calorii, lipsa de mişcare, poluarea şi fumatul.

Recomandări

Semnele de INFARCT care apar cu o lună înainte la femei

10 semne că te lasă inima. Multe indicii apar pe piele, așa că uită-te cu atenție…

Porţiile de mâncare au crescut în ultimii 50 de ani, ajungând de zece ori mai multe calorii pe porţie.

Ce este de făcut? Să mâncăm mai sănătos, să facem zilnic mişcare, să nu fumăm. Asta este prevenţie. Altfel, vom avea tot mai multe persoane în vârstă de doar 35 de ani care fac infarct, a adăugat prof. dr. Gaiţă.

La rândul lui, dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu spune că unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, de obezitate sau de amândouă.

Prevenţia şi tratamentul bolilor cardiovasculare sunt principala noastră preocupare, în condiţiile în care şapte milioane de români suferă de una dintre manifestările generalizate ale aterosclerozei – principala cauză a complicaţiilor cardiovasculare.

Din păcate, mulţi profesori preferă să facă meditaţii în locul orei de sport. De aceea, Societatea Română de Cardiologie va colabora cu Ministerul Educaţiei, pentru dezvoltarea unor programe de educaţie în şcoli, a mai spus dr. Tatu-Chiţoiu.

Conf. dr. Ioan Mircea Coman a subliniat că există o subfinanţare a sistemului sanitar, iar procentul din PIB alocat pentru sănătate nu este suficient:

Banii ar trebui dirijaţi spre prevenţia primară, pentru că sunt mai eficienţi decât cei pe care îi îndreptăm spre tratarea bolii.

2 din 10 elevi nu participă la orele de educație fizică

În România se estimează că 2 din 10 elevi nu participă la orele de educație fizica, iar 6 din 10 elevi fac doar 1-2 ore de educație fizică pe săptămână la școala, potrivit Raportului Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor.

Odată cu înaintarea în vârstă crește proporția elevilor care nu participă la orele de educație fizică și scade numărul celor care fac sport suplimentar față de orele de la școală.

La nivel național, activitatea fizică la școală s-a redus atât cantitativ, cât și calitativ, iar sedentarismul ia locul stilului de viață activ, mai ales în contextul dificil al pandemiei de COVID-19.

Pe de altă parte, statisticile plasează România pe locul 3 în lume în ceea ce privește rata mortalității din cauza bolilor cardiovasculare, aceasta fiind principala cauză de mortalitate la nivel național. De asemenea, în țara noastră se înregistrează un număr din ce în ce mai mare de accidente cardiovasculare care apar la vârste timpurii, mai devreme de 45 de ani.

Un român din 10 cu infarct pierde lupta cu viața. Care sunt simptomele infarctului

Pacienţii care suferă un infarct au şanse mari de supravieţuire dacă ajung la un centru specializat în 4-6 ore de la debut. Cum putem recunoaşte un infarct:

• Durere în piept apărută brusc
• Respiraţie dificilă
• Transpiraţii reci
• Bătăi neregulate ale inimii
• Manifestări digestive (greaţa, vărsăturile)

Este important să recunoaştem semnele unui infarct, atât pentru sănătatea noastră, cât şi a celor din jurul nostru. Viteza de reacţie este crucială în a creşte şansele de supravieţuire a pacientului.

Modul de viaţă este răspunzător de 70% dintre bolile care îi omoară pe români, restul îl reprezintă gena şi accidentele. Istoricul medical joacă şi el un rol important.

Epigenetica transgeneraţională ne arată că moştenim predispoziţiile de la acelaşi sex, dacă sărim o generaţie. Adică, o femeie moşteneşte preponderent predispoziţiile de la bunica maternă, iar bărbatul de la bunicul patern. De asemenea, supărarea cântăreşte greu în acest proces, spune medicul Florin Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată şi Nutriţie.

Gândirea pozitivă declarativă nu ajută la absolut nimic, la fel nici dezvoltarea personală care nu porneşte de la autocunoaştere şi de la repararea golurilor trecutului. Ambele pot fi instrumente în a face pace cu stresul, dar experimentate corect, sub îndrumarea unui specialist.

Sugerez pacienţilor mei să privească stresul ca făcând parte din viaţa lor, nu ca pe o scuză pentru faptul că nu trăiesc ceea ce îşi doresc. În viaţă, putem avea două direcţii: găsim scuze sau căutăm soluţii. Accesul la o informaţie corectă şi alegerile personale pot însemna boală sau sănătate fizică şi emoţională, adaugă medicul.

Stilul de viaţă, esenţial în prevenirea infarctului

Alimentaţia şi activitatea fizică constantă stau la baza prevenţiei bolilor cardiovasculare. Deşi cei mai mulţi specialişti ne sfătuiesc ce să nu facem atunci când vrem să prevenim bolile cardiovasculare, medicul Florin Ioan Bălănică ne spune ce să consumăm şi cum să ne mişcăm dacă nu vrem să ne luptăm cu boala.

• Ne găsim timp pentru 5 mese pe zi, 3 mese principale şi 2 gustări.
• Cina trebuie luată înainte de ora 8 seara.
• Mişcare recreaţională la 10 minute după mesele principale, timp de 15-20 de minute.
• Activitate fizică de intensitate medie, timp de 1-1,5 ore, de 3-4 ori pe săptămână (mers pe jos alert, bicicletă, urcatul scărilor, înotul, aquagym).
• Începe ziua cu un pahar de apă cu lămâie, ajută la alcalinizarea organismului şi dă o stare de bine.
• La micul dejun alege proteine uşoare, cum ar fi iaurtul, brânza slabă, albuşul de ou şi carnea albă, combinate cu legume de culoare verde şi 1-2 felii de pâine integrală uşor prăjită. Poți consuma şi iaurt cu o linguriţă sau două de cereale integrale.
• La gustări consumă fructe cu o mică cantitate de zaharuri şi multe fibre, cum ar fi fructele de pădure, mărul verde, kiwi şi ananas sau lapte fermentat degresat, cum ar fi iaurtul, kefirul, sana. Totodată, în prima parte a zilei, putem consuma nuci, migdale şi caju, dar în cantitate mică, 8-10 bucăți. Conţin grăsimi de bună calitate.
• Prânzul poate consta într-o supă de legume sau o salată fără ulei, cu sau fără carne, preferabil din legume proteice: fasole verde, linte, năut, broccoli sau ciuperci. Recomand un singur fel de mâncare.
• Seara, cina trebuie să fie una uşoară şi săţioasă, care să ne ajute să dormin odihnitor. Somnul este important în starea de echilibru metabolic. Recomand peşte alb sau omletă din albuşuri, cu legume de culoare verde. Este bine să ne culcăm cu o mică senzaţie de foame şi să nu depăşim ora 8 seara!