Dr. Andrei Victor Marinescu: Durerea în piept apărută brusc care strânge, nu înțeapă, este un simptom al unei boli de inimă

Durerea în piept trebuie să te trimită urgent la medic. Ne explică de ce dr. Andrei Victor Marinescu, medic specialist imagistică medicală și radiologie, specializare în imagistică cardiovasculară.
28.09.2021
Dr. Andrei Victor Marinescu: Durerea în piept apărută brusc care strânge, nu înțeapă, este un simptom al unei boli de inimă
Dr. Andrei Victor Marinescu

Durerea în piept care strânge, nu cea care înțeapă, scăderea toleranței la efort sau dificultăți în respirație sunt simptomele care ar trebui să te trimită urgent la medic.

De Ziua Internațională a Inimii, stăm de vorbă cu Dr. Andrei Victor Marinescu, medic specialist imagistică medicală și radiologie, specializare în imagistică cardiovasculară, despre ce analize aprofundate pot evidenția problemele de sănătate ale inimii, dar și despre pandemia de COVID-19 și implicările acesteia pentru bolnavii de inimă.

Ce se întâmplă, Doctore: Ce simptome în afară de durerea în piept ar trebui să ne trimită la cardiolog?

Dr. Andrei Victor Marinescu: În funcție de vârstă, semnele care ar trebui să atragă atenția diferă. Pentru oricine, durerea în piept apărută brusc care strânge, nu care înțeapă, este un semn de urgență. În special dacă această durere apare la efort fizic sau emoțional, sau dacă iradiază pe umăr sau gât. Dar, dincolo de contextul acut, în special în cazul persoanelor vârstnice, scăderea toleranței la efort, dificultăți în respirație fără semne de infecție respiratorie.

Practic, oboseala la eforturi care nu te oboseau este motiv de apelare la consult cardiologic. Merită menționată și umflarea picioarelor. După o zi de stat în picioare este normală, dar dacă este constantă, poate fi semn de insuficiență cardiacă. În cazul tinerilor, palpitații recurente, care generează oboseală sau disconfort, merită evaluare.

C.S.Î.D.: Care sunt analizele de rutină pe care ar trebui să le facem și cu ce frecvență pentru a fi siguri că avem o inimă sănătoasă?

Dr. A.V. M.: Analizele de rutină și frecvența lor depind de vârstă și de afecțiuni. Pentru o persoană tânără, fără afecțiuni cunoscute controlul general anual, în lipsa simptomelor de mai sus, ar trebui să fie suficient. În cazul persoanelor cu afecțiuni cunoscute, frecvența acestora este dictată de medicul cardiolog curant.

C.S.Î.D.: În ce situații ne sunt indicate analizele mai amănunțite și care ar fi aceste analize? Când se recomandă și care sunt cele mai frecvente teste de imagistică când vorbim de boli ale inimii?

Dr. A.V. M.: Investigațiile care nu se pot face în cabinetul cardiologic sunt, în principal, investigații imagistice. Este vorba de coronarografii sau coroCT pentru evaluarea vaselor inimii, pentru a evalua sau exclude un infarct. Sau de IRM cardiac în cazul afectării mușchiului cardiac (miocardite) sau în cazul unor anomalii de dezvoltare a inimii.

C.S.Î.D.: În contextul COVID, care sunt efectele acestuia asupra inimii?

Dr. A.V.M.: Acesta este un subiect care este în evaluare continuă. Este cunoscut faptul că această infecție poate afecta inima în două moduri. Pe de-o parte prin formarea de cheaguri de sânge care infundă vasele inimii, la fel cum pot înfunda vasele creierului sau ale membrelor. Asta generează infarcte miocardice. Dar și, printr-un mecanism necunoscut încă, generează inflamația mușchiului inimii, miocardita. Asta îi scade puterea de pompare și poate genera insuficiență cardiacă. Acest al doilea fenomen pare să apară și la persoane care nu au avut o formă severă de COVID-19 și poate persista mult timp după infecție. Procentele și factorii predisponzanți încă nu sunt elucidați, dar acesta este un mecanism propus pentru a explica forma cronică, „Long COVID”, care se manifestă variabil, dar în mod comun prin oboseală cronică postinfecție.

C.S.Î.D.: Ce analize ar trebui să facem, după vindecarea de virus, astfel încât să fim siguri că nu a fost afectată inima?

Dr. A.V.M.: În primul rând, prin a urmări propria stare de sănătate. În funcție de gravitatea infecției, este normal să existe o perioadă de oboseală, de recuperare până la capacitate maximă. Dacă, în schimb, persistă oboseala la eforturi mici sau apar palpitații ori durerea în piept, care înainte nu au existat, atunci este nevoie de investigații suplimentare. Momentan, singura investigație care poate decela afecțiunea menționată anterior, miocardita, este IRM-ul cardiac. Este o investigație care nu se face de rutină, dar care a fost folosită foarte mult în cursul pandemiei.

C.S.Î.D.: Cum au fost afectate afecțiunile cardiovasculare în pandemia de Covid? Există date care ar trebui să ne îngrijoreze?

Dr. A.V.M.: Cred că în cursul pandemiei puține lucruri ar trebui să ne îngrijoreze mai mult decât pandemia în sine. Prevenirea răspândirii și vaccinarea împotriva virusului. Cu toate astea, există două efecte mari prin prisma afecțiunilor cardiovasculare. În primul rând, persoanele cu afectare cardiovasculară preexistentă sunt persoane la risc de a dezvolta forme mai severe de boală. În al doilea rând, și asta e valabil peste tot în lume, pandemia a suprasolicitat serviciile medicale, întârziind accesul la medic și tratament pentru toate afecțiunile. Asta cuprinde tot: de la timpi mai lungi pentru serviciul de ambulanță, la lipsa secțiilor de cardiologie, multe fiind închise din pricina focarelor în cadrul personalului medical. Cu cât mai puține persoane sunt vulnerabile în fața COVID-19, cu atât mai bune șansele pentru toți pacienții, inclusiv cei cardiovasculari.

C.S.Î.D.: Astăzi este Ziua Mondială a Inimii. Ce sfaturi aveți pentru menținerea inimii sănătoase?

Dr. A.V.M.: Sfaturile nu sunt ale mele, sunt chiar cele cu care suntem bombardați prin orice canal media: mai puține lucruri care să ne facă rău, fumat, mâncare în exces, mai multe lucruri care să ne facă bine, mișcare și hidratare. Și, după cum am detaliat mai sus, să limităm riscul dat de COVID-19 prin vaccinare și măsuri de protecție. Și, neapărat, dacă simt durerea în piept să meargă de urgență la medic!

Bianca Poptean
Bianca Poptean
Sunt deja 10 ani de când scriu pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Platou de post rapid de făcut și foarte sănătos