Insomnia

[lipsa somnului, imposibilitatea de a dormi, agripnie]

Descriere

Insomnia este definită ca senzaţia sau plângerea de a avea un somn inadecvat sau de calitate proastă datorită adormirii dificile, trezirilor frecvente pe durata nopţii cu dificultate de a adormi din nou, trezirea prea devreme dimineaţa sau somn neodihnitor (persoanele cu insomnie se simt obosite la trezire).

Insomnia poate fi:
tranzitorie (pe termen scurt) – care durează de la o noapte la câteva săptămâni;
intermitentă (apare şi dispare) – în care episoadele apar din când în când;
cronică (constantă) – insomnia apare în cele mai multe nopţi, de cel puţin trei ori pe săptămână pentru mai mult de o lună.

Insomnia poate fi datorată unor tulburări emoţionale, neurologice, medicale sau de somn sau unor medicamente, stimulante sau consumului de alcool sau droguri.

Insomnia poate duce la somnolenţă pe parcursul zilei, fatigabilitate, timp de reacţie crescut, anxietate, iritabilitate şi depresie.

Poate afecta performanţele la şcoală sau la serviciu. De asemenea poate creşte riscul de accidente sau căderi.

Tratarea insomniei începe cu evaluarea cauzelor posibile. Un jurnal al somnului poate fi de folos pentru identificarea modelului de somn şi a severităţii insomniei. Dacă este suspectată o tulburare de somn se poate realiza un studiu al somnului numit polisomnografie.

Dacă se găseşte o cauză a insomniei, tratarea acesteia poate fi suficientă pentru a ameliora insomnia. Adesea, modificarea stilului de viaţă cum ar fi exerciţii fizice efectuate dimineaţa, evitarea substanţelor stimulante precum cafeaua consumată după prânz, evitarea alcoolului înainte de culcare, limitarea distragerilor înainte de culcare, dezvoltarea unor obiceiuri bune de somn pot fi de ajutor. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi recomandată persoanelor afectate de insomnie. Medicamentele pot fi de asemenea utile, dar unele crează dependenţă, iar altele pot avea efecte secundare ce pot fi serioase.

Simptomele frecvente care apar în insomnie includ:
• Anxietate sau iritabilitate;
• Tulburări de concentrare şi memorie;
• Somnolenţă pe parcursul zilei;
• Scăderea atenţiei;
• Dispoziţie depresivă;
• Adormire dificilă;
• Dificultăţi de menţinere a somnului (treziri repetate);
• Adormire pe parcursul zilei;
• Fatigabilitate;
• Senzaţia persoanei afectate că nu a dormit destul;
• Mărirea numărului de accidente sau căderi;
• Performanţe slabe la şcoală sau serviciu.

Factorii ce cresc riscul de insomnie includ:
• Vârsta avansată;
• Depresia sau alte tulburări psihiatrice;
• Sexul feminin;
• Program neregulat de somn sau de muncă;
• Stresul.

Riscul de apariţie a insomniei poate fi diminuat astfel:
• Evitarea alcoolului înainte de culcare;
• Evitarea cofeinei, tutunului sau a altor substanţe stimulante cel puţin cu 8 ore înainte de somn;
• Evitarea aţipelilor pe timpul zilei;
• Evitarea meselor abundente înainte de somn;
• Exerciţiile fizice efectuate dimineaţa devreme;
• Limitarea eventualelor distrageri care pot ţine trează persoana;
• Încercarea menţinerii unui program de somn regulat;
• Relaxarea înainte de a merge la culcare;
• Folosirea patului doar pentru a dormi sau pentru sex.

Cauze posibile

Cauzele frecvente de insomnie sunt:
• Consumul de alcool;
• Anxietatea;
• Anumite medicamente;
• Perturbarea programului normal de somn cum apare în cazul serviciului în ture sau călătoriilor în locuri cu alt fus orar;
• Consumul de cafea sau alte băuturi cu cofeină sau a altor substanţe stimulante;
• Condiţiile mediului ambiant: zgomote, lumini sau temperaturi extreme;
• Simptomele menopauzei precum bufeurile;
• Stresul.

Alte cauze mai puţin frecvente de insomnie:
• Demenţa;
• Depresia;
• Afecţiuni medicale care determină dureri cronice precum artrita, neuropatiile sau traumatismele;
• Afecţiunile medicale care interferă cu respiraţia precum astmul bronşic, bolile pulmonare obstructive cronice (care includ bronşita cronică şi emfizemul pulmonar) şi insuficienţa cardiacă congestivă (afectarea capacităţii inimii de a pompa sângele în organism);
• Tulburări de somn precum sindromul picioarelor neliniştite;
• Fumatul.

Trebuie să mergi la doctor dacă:

• Insomnia devine cronică, mai ales dacă interferă cu activităţile zilnice sau produce alte probleme;
• Există o dispoziţie depresivă;
• Apare somnolenţă care afectează activităţile zilnice;
• Persoana prezintă anxietate sau iritabilitate crescută;
• Simptomele persistă, reapar sau se agravează deşi persoana urmează un tratament pentru insomnie.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Tratamentul personalizat în cancerul colorectal