Demenţa

[nebunie, senilitate]

Descriere

Demenţa reprezintă scăderea treptată, progresivă a funcţiilor mentale cum ar fi: gândirea, judecata, comportamentul, limbajul, învăţarea şi memoria. Ea poate să apară din mai multe cauze. De obicei apare după vârsta de 60 ani, dar poate apărea şi mai devreme.

În anumite cazuri demenţa poate fi oprită sau chiar reversibilă, mai ales atunci când se datorează: anumitor medicamente, abuzului de alcool, substanţelor toxice, modificărilor hormonale, deficitelor de vitamine, depresiei, infecţiilor, afecţiunilor pulmonare sau cardiace, hidrocefaliei cu presiune normală sau tumorilor cerebrale.

Cele mai multe tipuri de demenţă sunt însă progresive şi ireversibile. Demenţa progresivă poate fi determinată de boli degenerative şi de afecţiuni vasculare sau infecţii (HIV sau boala Creutzfeldt-Jakob).

Cauze degenerative de demenţă sunt: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Huntington şi demenţa cu corpi Lewy.

Simptomele includ: pierderea memoriei, alterarea limbajului şi greutate de efectuare a activităţilor zilnice, modificări ale personalităţii, dezorientare, alterarea comportamentului. Simptomele se agravează treptat, iar pacienţii vor deveni dependenţi de alte persoane pentru realizarea activităţilor zilnice.

Cauze posibile

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demenţă (50-70% din cazuri). Reprezintă pierderea progresivă a funcţiilor mentale datorită degenerării ţesutului cerebral cu pierderea celulelor nervoase şi apariţia “plăcilor senile”. Unul dintre primele semne de boală Alzheimer este pierderea memoriei de scurtă durată, urmată de dezorientare, dificultăţi de exprimare verbală şi înţelegere a limbajului şi de efectuare a activităţilor uzuale.
Boala Huntington
Demenţa cu corpi Lewy este o pierdere progresivă a funcţiilor mentale caracterizată de apariţia corpilor Lewy la nivelul celulelor nervoase. Aceşti corpi se formează în întreg creierul. Pacienţii alternează între starea de alertă şi cea de somnolenţă, pot avea halucinaţii şi tulburări motorii asemănătoare celor din boala Parkinson. Este mai frecvent întălnită la bărbaţi şi apare în general la personele peste 60 de ani.
• Demenţa frontotemporală se referă la un grup de demenţe apărute (printre care şi boala Pick) ca urmare a unor afecţiuni ereditare sau dobândite şi care determină degenerarea creierului la nivelul lobilor frontal şi temporali. În aceste cazuri personalitatea, comportamentul şi limbajul sunt afectate mai mult decît în boala Alzheimer, în schimb memoria este afectată mai puţin.
• Demenţa vasculară este pierderea funcţiilor mentale datorită distrugerii ţesutului cerebral prin scăderea sau blocarea fluxului sangvin. Cauza este reprezentată de accidente vasculare care pot fi puţine la număr, dar mai întinse sau pot fi minore, dar multiple (multi-infarct).
Boala Parkinson – în cca. 40% dintre cazuri poate apărea demenţa, de obicei după vârsta de 70 de ani şi la 10-15 ani de la debutul bolii. Poate fi foarte severă, iar simptomele sunt asemănătoare cu cele din boala Alzheimer sau demenţa cu corpi Lewy. Apar tulburări de memorie, concentrare, lentoare în gândire, lipsa motivaţiei, confuzie, dezorientare.
Hidrocefalia cu presiune normală reprezintă creşterea volumului de lichid care înconjoară în mod normal creierul şi se manifestă prin dificultăţi la mers, incontinenţă urinară şi demenţă. Demenţa poate să nu se manifeste decât târziu în evoluţia bolii, primele semne fiind: dificultăţi în planificare, organizare, tulburări ale gândirii abstracte şi atenţiei. Pierderea memoriei apare mai târziu.
Boala Creutzfeldt-Jakob este o boală rară şi fatală care determină o demenţă rapid progresivă manifestată la început prin pierderea memoriei şi confuzie.
• Infecţia HIV determină demenţă prin distrugerea celulelor nervoase atunci când virusul infectează creierul sau datorită altor infecţii la care sunt expuse persoanele infectate cu HIV. Spre deosebire de alte forme de demenţă, aceasta tinde să apară la persoanele tinere. Simptome: lentoare în gîndire şi exprimare, concentrare dificilă şi apatie, mişcări lente, slăbiciune musculară, coordonare alterată.
• Demenţa pugilistică: apare la persoanele care au traumatisme craniene repetate. Prezintă simptome asemănătoare celor din boala Parkinson.
• Alte cauze: abuzul de alcool, anumite medicamente (sedative, anxiolitice, antidepresive), substanţe toxice (plumb, mercur sau alte metale grele), tulburări hormonale(hipotiroidism), tumori cerebrale, boli cardiovasculare, tulburări metabolice (modificări ale glucozei, sodiului sau calciului sangvin), scleroza multiplă, sifilis cerebral, boală Lyme, encefalită virală, criptococoză, deficite vitaminice (de ex. vitamina B12).

Trebuie sa mergi urgent la doctor dacă

Trebuie să consultaţi un doctor cât mai curând dacă prezentaţi: alterarea gândirii, a judecăţii, memoriei, vorbirii, înţelegerii, scrisului sau cititului, schimbări ale personalităţii, confuzie, dificultate în a executa sarcini complexe, imposibilitatea de a vă îngriji singur.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.