Accelerarea frecvenţei respiratorii

[Accelerarea frecvenţei respiratorii, Hiperventilaţie, Respiraţie accelerată, Tahipnee]

Descriere

Accelerarea frecvenţei respiratorii (hiperventilaţia) reprezintă o respiraţie prea rapidă sau prea profundă care este în exces faţă de necesităţile organismului.

Acest simptom poate induce stări de ameţeală, senzaţia lipsei de aer, pierderea echilibrului, furnicături în jurul gurii sau la nivelul degetelor, spasme la nivelul membrelor inferioare şi superioare. Accelerarea frecvenţei respiratorii se confundă cu starea de slăbiciune a organismului datorită scăderii considerabile a nivelului de dioxid de carbon din sânge.

Hiperventilaţia poate fi acută (când este determinată de anxietate, panică, stări emoţionale puternice) şi cronică (cea care persistă în timp şi are la bază afecţiuni medicale).

Dintre afecţiunile medicale, cele mai importante sunt: insuficienţa cardiacă sau infarct miocardic, infecţii (pneumonie sau septicemie), afecţiuni pulmonare (astm bronşic, boală pulmonară obstructivă cronică, embolie pulmonară), ale peretelui toracic sau ale centrilor nervoşi.

Apare foarte des la copii, fiind forma cea mai întâlnită a dispneei (greutate în respiraţie datorită unor boli cardiace sau respiratorii, stare patologică cauzată de stări nervoase).

Antonimul medical al stării de accelerare a frecvenţei respiratorii, hipoventilaţia, desemenează scăderea cantităţii de aer antrenat în procesul de ventilatie.

Cauze posibile

Anxietate, astm bronşic, infarct miocardic, boli pulmonare obstructive cronice (grup de boli ale tractului respirator caracterizate prin limitarea fluxului de aer), insuficienţa cardiacă congestivă (inima nu poate trimite în organism o cantitate de sânge suficientă pentru a acoperi cererile acestuia), hemoragie, costocondrita sau sindromul Tietze (afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor dintre coaste şi stern apărute datorită suprasolicitării sau a traumatismelor care provoacă durere toracică anterioară), tromboza venoasă profundă (formarea unui cheag de sânge în venele profunde ale membrelor inferioare) şi embolism pulmonar (astuparea unei artere pulmonare cu un cheag de sânge provenit din altă parte a corpului), hipertiroidism (glanda tiroidă produce hormoni tiroidieni în exces), atacuri de panică, pneumotorax (acumulare de aer în spaţiul dintre plămâni şi peretele toracic, numit spaţiu pleural) şi pe perioada suprasolicitării organismului la femeile însărcinate.

Mai mult, te poţi confrunta cu accelerarea frecvenţei respiratorii în urma unei dureri acute, prin administrarea în exces a unor medicamente (supradoză, de ex. aspirină) sau datorită efectelor adverse ale anumitor medicamente, în stătile febrile, infecţii (pneumonie sau septicemia), acidoza lactică (acumulare de acid lactic în sânge), acidoza metabolică sau producerea exagerată de acizi sau eliminarea insuficientă a acestora, cetoacidoza (complicaţie a diabetului zaharat reprezentată de acumularea de corpi cetonici în exces), edem pulmonar (acumularea de lichid în plămâni), boala cronică a munţilor care se manifestă la altitudini mari prin exces de globule roşii (poliglobulie) în timpul unui efort şi se vindecă spontan cu cât înaintezi spre altitudini joase sau, în aceeaşi măsură, anemia severă.

Stresul, supunerea la şocuri puternice, anxietatea sunt şi ele condiţii fundamentale ale incoerenţei respiratorii.

Trebuie sa mergi la doctor dacă

Accelerarea frecvenţei respiratorii persistă în timp pentru a detecta posibile afecţiuni medicale responsabile cu o astfel de manifestare a sistemului respirator.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sandwich proteic și chifteluțe vegetale cu piure de cartofi și sos de ceapă