Tratamentul chirurgical al hiperhidrozei. Tot ce trebuie să știi despre simpatectomie, operația care te scapă definitiv de transpirația excesivă

Interviu cu Dr. Vasile Popa, Doctor în Științe Medicale, medic primar chirurgie toracică, despre tratamentul chirurgical al hiperhidrozei.
  • Publicat:
Tratamentul chirurgical al hiperhidrozei. Tot ce trebuie să știi despre simpatectomie, operația care te scapă definitiv de transpirația excesivă
Sursa foto: Facebook @ Dr. Vasile Popa

Medicul chirurg Vasile Popa a ajutat până acum sute de oameni să scape de hiperhidroză. Operația este soluția la care ajung în cele din urmă pacienții, sătui de diverse produse și proceduri, unele deloc ieftine, care nu au dat rezultate în ceea ce privește transpirația excesivă.

Realizată minim invaziv, simpatectomia, cunoscută drept „chirurgia prin gaura cheii”, are o rată de succes semnificativ mai crescută decât alte metode de ameliorare a hiperhidrozei (antiperspirante, medicamente, iontoforeză, injecții cu botox). Potrivit medicului, 97% din pacienții care au încercat aceste metode au ajuns, într-un final, la operație.

Am stat de vorbă cu dr. Vasile Popa despre tratamentul chirurgical al hiperhidrozei, cazuri impresionante rezolvate cu succes, consecințele transpirației excesive asupra stării fizice și emoționale a pacientului, dar și despre costurile acestei proceduri.

Hiperhidroza, subdiagnosticată

CSID: Cum deosebim transpirația normală de hiperhidroză?

Dr. Vasile Popa: Nu este foarte dificil: există o cantitate crescută a transpirației la nivelul zonelor afectate: palme, plante, axile, față.

Deși este aparent ușor de diagnosticat, afecțiunea este subdiagnosticată chiar de către medici. Medicii care cunosc puțin această afecțiune sau părinții pacienților consideră că transpirația este un act fiziologic normal și nu dau importanță cantității acesteia. Pacienții, de cele mai multe ori adolescenți, sunt aceia care insistă ca afecțiunea să fie tratată.

Impactul emoțional al hiperhidrozei

CSID: Care sunt consecințele hiperhidrozei atât asupra stării emoționale a pacientului, cât și din punctul de vedere al riscului de infecții cutanate?

Dr. Vasile Popa: Există un risc mai crescut al infecțiilor cutanate la nivelul pielii păroase a pieptului, la bărbați, sau axilelor, dar acesta este relativ mic față de restul populației și nu constituie elementul central al acestei afecțiuni.

În ceea ce privește impactul emoțional, lucrurile sunt cu mult mai grave și de cele mai multe ori neînțelese de cei apropiați pacientului.

Viața sexuală a pacientelor este afectată, în special când transpirația este însoțită de mirosuri neplăcute.

Pacienții care transpiră excesiv la nivelul palmelor au dificultăți în timpul examenelor scrise (unii chiar au fost acuzați că încearcă să-și marcheze lucrările în acest mod) sau au dificultăți majore în exercitarea meseriei: violoniști, electricieni, coafeze, medici etc. 30% dintre pacienții care suferă de această afecțiune își schimbă meseria.

Au existat și cazuri extreme, în cazul hiperhidrozei faciale asociate cu facial blush, când pacienții neluați în serios de cei apropiați au recurs la suicid. Cazurile sunt foarte rare, dar sugestive pentru impactul emoțional foarte mare al acestei afecțiuni.

Boli care pot cauza hiperhidroză

CSID: Ce afecțiuni pot sta la baza hiperhidrozei și ce este de făcut în acest caz: tratăm cauza sau efectul?

Dr. Vasile Popa: Trebuie să stabilim din start despre ce hiperhidroză vorbim: cea generalizată sau cea localizată la nivelul palmelor, axilelor, feței sau plantelor.

Hiperhidroza generalizată apare într-o multitudine de afecțiuni: diabet, tuberculoză, limfoame etc. și nu face obiectul unui tratament chirurgical.

Discuția de față se referă la hiperhidroza localizată care beneficiază de tratament chirurgical: simpatectomia toracică sau lombară în funcție de sediul afecțiunii.

Tratam cauza sau efectul? Răspunsul nu e ușor de dat.

Dacă am scoate glandele sudoripare am putea spune că am acționat clar asupra efectului – există o astfel de procedură.

Noi acționăm asupra sistemului nervos vegetativ simpatic (SNVS) care comandă glandele sudoripare. Am putea spune că tratăm cauza, dar acest lucru nu este riguros exact. E adevărat că acționăm asupra SNVS, dar nu o facem la nivel central, la nivelul hipotalamusului, unde se află centrul răspunzător de termoreglare, ci întrerupem o verigă a SNVS care asigură transmiterea comenzii de la nivelul hipotalamusului la nivelul glandelor sudoripare.

Operația care te scapă de transpirația excesivă

CSID: În ce constă procedura chirurgicală, într-un limbaj cât mai accesibil pacientului?

Dr. Vasile Popa: Pentru hiperhidroza localizată la nivelul palmelor, axilelor și feței+/- facial blush vorbim de simpatectomia toracică T2-T3/T4 efectuată minim invaziv pe cale toracoscopică.

Este ceea ce mulți pacienți cunosc ca „chirurgia prin gaura cheii” sau chirurgia minim invazivă. Operația se face prin unul sau două orificii de 3-10 mm prin care se introduc instrumentele toracoscopice și se efectuează secționarea/rezecția lanțului ganglionar simpatic.

Trebuie menționat că în cazul hiperhidrozei localizate la nivelul membrelor superioare și al feței este vorba de două intervenții chirurgicale, simpatectomia dreaptă și stângă, care presupun ventilația selectivă a celor doi plămâni.

În trecut efectuam aceste intervenții în zile diferite/ internări diferite, dar pe măsură ce experiența a crescut și instrumentarul toracoscopic s-a perfecționat, ambele intervenții se desfășoară în aceeași ședință: simpatectomie toracică bilaterală simultană.

Există și azi centre medicale care efectuează operațiile la un interval de 3 săptămâni.

Consultația preoperatorie și contraindicațiile

CSID: Ce presupune consultația preoperatorie și ce analize se recomandă înainte de efectuarea operației?

Dr. Vasile Popa: Consultația preoperatorie constă într-o anamneză amănunțită a afecțiunii, cu explicarea efectelor secundare posibile ale operației, analize uzuale de sânge, EKG, radiografie toracică și în cazul pacienților cu un grad de afectare a funcției respiratorii, spirometrie și gazometrie.

CSID: Există anumite contraindicații, categorii de pacienți cărora nu le este recomandată această operație?

Dr. Vasile Popa: Există contraindicații relative, dar fiecare pacient trebuie evaluat separat înainte de a decide dacă operația este indicată sau nu.

Pacienții cu bradicardii extreme, BPOC sever, tuberculoză pulmonară, pleurezii recidivante sau operații clasice pe torace în antecedente constituie contraindicații relative.

Cât de eficientă este simpatectomia

CSID: Care este rata de succes a intervenției chirurgicale, comparativ cu celelalte metode de ameliorare a hiperhidrozei (antiperspirante, medicamente, iontoforeză, injecții cu botox)?

Dr. Vasile Popa: Rata de succes a operației este mult mai mare decât cea a metodelor menționate. Practic 97% din pacienții care au încercat aceste metode ajung la operație.

Motivele sunt multiple:

  • tratamentul nu are efect (antiperspirante)
  • tratamentul are efect, dar repetarea sa presupune costuri ridicate (botox)
  • tratamentul este inițial eficient, dar la câteva luni de la începerea sa își pierde din eficacitate
  • tratamentul este consumator de timp și pacienții nu mai sunt doritori să piardă acest timp (iontoforeza)

Mai important decât comparația între metodele de tratament menționate este comparația ratelor de succes ale simpatectomiei toracice în funcție de localizarea acesteia.

Rata de succes a simpatectomiei toracice este:

  • palmar 90% (99% pe statistica personală)
  • axilar 80% (85% statistica personală)
  • facial+/- facial blush 60-70% (70% pe statistica personală)

Posibile efecte secundare

CSID: Există posibilitatea de recidivă a hiperhidrozei sau de apariție a acesteia în alte zone ale corpului?

Dr. Vasile Popa: Cele două efecte secundare despre care discutăm cu pacienții sunt sindromul Claude Bernard Horner (CBH) și hiperhidroza compensatorie.

Sindromul CBH apare din cauza interceptării unor filete nervoase ce ajung la mușchiul irido-ciliar, filete conținute în lanțul ganglionar simpatic rezecat. Nu am avut niciun pacient cu sindrom CBH postoperator, dar incidența sa în literatura de specialitate este de 4% în centrele care operează frecvent această patologie.

Hiperhidroza compensatorie apare la 90% din persoanele operate, dar dintre acestea doar 2-5% o consideră supărătoare. E normal ca termoreglarea să determine accentuarea transpirației în alte zone, deci hiperhidroza compensatorie este normal să apară postoperator.

Important este procentul de 2-5% care resimt această hiperhidroză la fel de deranjantă ca boala însăși. Nu avem în acest moment niște teste preoperatorii care să fie edificatoare despre cantitatea hiperhidrozei compensatorii apărută postoperator. În general persoanele cu metabolism mai mare sau cele supraponderale au o tendință mai pronunțată de a dezvolta hiperhidroză compensatorie.

CSID: Ce complicații pot apărea în urma intervenției și cum pot fi gestionate?

Dr. Vasile Popa: Complicațiile sunt toate cele regăsite în patologia chirurgiei toracice. Ne-ar trebui un tratat ca să le trecem în revistă.

Pacienții care însă se hotărăsc să facă această operație ar trebui să ia în considerare trei aspecte:

  • rata de succes a operației în funcție de localizarea hiperhidrozei
  • apariția hiperhidrozei compensatorii sau a sindromului CBH
  • posibilitatea conversiei operației toracoscopice la toracotomia clasică (în statistica personală, pentru această patologie, nu am avut niciun caz)

Cât costă tratamentul chirurgical al hiperhidrozei

CSID: Mulți pacienți pot fi descurajați de prețul acestei intervenții, care pornește de la 3.500 de euro. Însă, la fel ca la dentist, cu cât amânăm mai mult un tratament, cu atât costurile devin mai mari, din cauza complicațiilor. Cum convingeți un pacient că merită să facă această investiție pentru starea lui de bine, emoțională și fizică?

Dr. Vasile Popa: În primul rând este vorba de două operații efectuate simultan, deci costul ar trebui văzut și din această perspectivă.

Deși multă vreme ni s-a spus că actul medical este gratuit, acest lucru e departe de adevăr. Medicina minim invazivă presupune costuri ridicate și instrumente scumpe, unele de unică folosință.

Faptul că putem face două operații pe torace, cu riscuri minime și cu externare în 24-48 de ore are într-adevăr un cost care nu este la îndemâna tuturor, din păcate.

Cel mai bun exemplu ar fi costul unei lobectomii pulmonare efectuate în privat în România astăzi: clasic 3.500-5.000 de euro, toracoscopic/CTVA- 7.000-8.000 de euro și robotic 18.000-21.000 de euro. Operația este aceeași, dar costurile diferă mult.

Merită sau nu aceste costuri aceeași operație făcută în modalități diferite? E o discuție lungă care excedează cadrul interviului nostru.

Despre modul în care sunt convinși pacienții să facă această operație răspunsul este simplu: nu trebuie niciodată să încerci să convingi un pacient să facă o operație, chiar dacă aceasta este impusă de starea de sănătate a acestuia.

Nu am făcut aceasta nici când a fost vorba despre copiii prietenilor mei care aveau o indicație clară în acest sens. La o operație oricât de simplă pot apărea complicații care pot ajunge până la exitusul pacientului și atunci niciun regret nu mai ajută.

Ceea ce poate face un medic este să explice cu răbdare pacientului procedura chirurgicală (consultația depășește de multe ori 40 de minute), să prezinte statistici cu rata de reușită a operației și cu complicațiile cele mai semnificative ale acesteia.

Pacientul este acela care trebuie să decidă dacă dorește sau nu să facă acel pas.

Cazuri rezolvate cu succes

CSID: Ne puteți povesti despre un caz care v-a marcat?

Dr. Vasile Popa: Sunt multe dar am să mă rezum la trei cazuri:

  • O pacientă care mă urmărea online de ani de zile pentru a se hotărî dacă să facă operația s-a decis să se opereze la 2 luni după ce a născut. Motivul: copilul se trăgea de la sân când intra în contact cu mâinile reci și umede ale mamei.
  • O pacientă, cu mare succes în afaceri, care evita strângerile de mână din motive lesne de înțeles, mi-a scris la câteva luni de la operație: „Sunt la Milano, am dat mâna cu 22 de persoane, am încheiat 6 contracte. Îți sunt recunoscătoare!”
  • „Uraaa, după operația pe torace nu îmi mai transpiră nici picioarele”. Trebuie spus clar că acesta e un reflex vegetativ recent descris, care apare în 9% din cazurile operate toracoscopic și care face ca operația să aibă efect și asupra hiperhidrozei plantare. Doamnele scapă de blestemul distrugerii pantofilor. În majoritatea simpatectomiilor toracice acest lucru nu se întâmplă.

Mai multe informații despre tratamentul chirurgical al hiperhidrozei găsiți și pe site-ul www.hiperhidroza.com.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”