Totul despre Alzheimer – cauze, prevenție, tratatament, implicarea familiei în îngrijirea pacientului, costuri decontate de Stat. Răspund 3 experți în psihiatrie și neurologie

Alzheimer este o boală neurodegenerativă complexă cu declin al memoriei pregnant. Familia și echipele medicale specializate au un rol major în îngrijirea pacientului cu Alzheimer.
11.06.2021 | Mădălina Drăgoi
Totul despre Alzheimer – cauze, prevenție, tratatament, implicarea familiei în îngrijirea pacientului, costuri decontate de Stat. Răspund 3 experți în psihiatrie și neurologie
Dr. Octavian Magazin, medic specialist psihiatru, dr. Ioana Silion, medic specialist psihiatru și dr Simona Man, medic specialist neurolog vorbesc despre Alzheimer, foto arhivă

Diagnosticul bolii Alzheimer și al altor tulburări neurocognitive se face în urma unei consultații care include evaluarea stării mentale, examen fizic, evaluare psihologică incluzând teste cognitive, investigații de laborator și examene de imagistică cerebrală (computer-tomograf sau RMN). Despre Alzheimer, cauzele, persoanele predispuse la această boală, tratamentul, costurile tratamentelor și ale îngrijirii am stat de vorbă cu doi medici psihiatri și un medic neurolog de la un centru al memoriei: Dr. Octavian Magazin, medic specialist Psihiatrie, dr Simona Man, medic specialist Neurologie și dr. Ioana Silion, medic specialist Psihiatrie.

 

CSÎD: Ce este boala Alzheimer?

Dr. Octavian Magazin, medic specialist Psihiatrie: Boala Alzhemier este o afecțiune neurodegenerativă caracterizată prin declin cognitiv marcat și persistent, cu impact semnificativ în gestionarea activității zilnice, a relațiilor interpersonale și profesionale. Este foarte important să facem această precizare, a impactului asupra activităților obișnuite, pentru a diferenția această boală de declinul cognitiv ușor, care poate apărea ca simptom în multe alte afecțiuni care nu au legătură cu această boală: dispoziția depresivă, intoxicații cu diverse substanțe, stres, diverse alte afecțiuni organice.

Dr Octavian Magazin

Dr. Octavian Magazin, medic specialist psihiatru

Numărul pacienților cu Alzheimer în creștere în țările în care speranța de viață a crescut

CSÎD: În SUA se estimează că peste 6,2 milioane de americani peste 65 de ani au Alzheimer. Iar în 2050 experții spun că această cifră se va dubla. De ce?

Dr. Octavian Magazin: Conform studiilor publicate, numărul pacienților diagnosticați cu Alzheimer se va dubla datorită creșterii duratei medii de viață. Cum riscul de a face această boală se dublează la fiecare 5 ani după vârsta de 65 de ani, este implicit, din datele deținute până acum, că această estimare este corectă.

CSÎD: Ce stastistici avem cu privire la România?

Dr. Octavian Magazin: În România, în anul 2019, erau 300 de mii de persoane diagnosticate cu Alzheimer, cu 37% peste numărul de pacienți din 2009. Trendul crescător s-a manifestat an de an, dacă privim evoluția din ultimii 10 ani. Această creștere constantă nu se înregistrează doar în România, ci în toate statele membre ale Uniunii Europene, e adevărat, țara noastră remarcându-se cu un procent semnificativ peste media Uniunii.

Alzheimer – din ce cauze se instalează acestă boală

CSÎD: Care sunt cauzele afecțiunii Alzeheimer?

Dr. Octavian Magazin: Boala Alzhemier are cauze multifactoriale: genetice, vasculare, toxice, traumatice. La acestea se adaugă cauze legate de mediul înconjurător – poluare fonică, toxică, vizuală, precum și cele legate de stilul de viață – fumatul, consumul de alcool în exces, stresul, inactivitatea, viața dezordonată, lipsa interacțiunilor sociale, resemnarea, incultura, digitalizarea etc.

Trebuie menționat faptul că apariția acestei afecțiuni este corelată cu cauze întâlnite frecvent în societatea de astăzi cum sunt depresia sau anxietatea (care la rândul ei duce la depresie).

Alzeihmer – factori de risc

CSÎD: Ce persoane sunt mai predispuse la această boală – Alzheimer?

Dr. Octavian Magazin: Mai predispuse la boala Alzheimer sunt, în primul rand, persoanele care depășesc vârsta de 65 de ani sau cele care au o strânsă corelație ereditară cu alte persoane cu această boală, în special când debutul apare precoce, adică sub 65 de ani. În plus, și persoanele care sunt supuse factorilor de risc (stres, depresie, anxietate, stil de viață dezordonat) dezvoltă mai frecvent această afecțiune neurocognitivă.

alzheimer, pierderi memorie, foto Shutterstock
foto Shutterstock

Românii cu Alzheimer sunt diagnosticați de multe ori tardiv

CSÎD: Care este vârsta medie la care se instalează Alzheimer?

Dr. Octavian Magazin: Vârsta medie la care se instalează boala Alzheimer este 65 de ani. Un diagnostic precoce, în primele stadii ale bolii, aduce cu sine un prognostic favorabil legat de evoluția bolii.

Din păcate, în țara noastră, diagnosticarea se face, în cele mai multe cazuri, în stadii avansate, vârsta medie de diagnostic fiind 80 de ani!

Memoria – cum este afectată la bolnavii de Alzheimer

CSÎD: De ce în cazul Alzheimer memoria recentă este tulburată, însă amintirile din timpuri îndepărtate sunt vii?

Dr. Simona Man, medic specialist Neurolog: Hipocampul este responsabil în primul rând de memorie și învățare. El este esențial pentru consolidarea informațiilor de la memoria pe termen scurt la cea pe termen lung. Când o persoană cu un creier sănătos învață ceva nou sau are o experiență, se înregistrează în hipocamp, care codifică informațiile și le trimite în alte părți ale creierului pentru stocare. Aceste zone de „stocare”, precum lobul frontal, joacă, de asemenea, un rol important în amintirea informației.

În boala Alzheimer, hipocampul este una dintre primele zone ale creierului afectate. Prin urmare, primul lucru care este afectat este abilitatea de a păstra noi amintiri.

Dr. Simona Man, medic specialist neurolog

Alzeheimer – tratament și îngrijire

CSÎD: În ce constă tratamentul pacienților cu Alzheimer?

Dr. Simona Man: Managementul pacienților cu boala Alzheimer presupune tratament farmacologic și non-farmacologic.

Pacientul beneficiază de tratament farmacologic al simptomelor cognitive (cu inhibitori de colinesterază sau antagoniști de NMDA) sau non-cognitive (antidepresive, antipsihotice, medicație pentru agitație, apatie, insomnie), sau al comorbidităților somatice (hipertensiune, dislipidemie, diabet zaharat, etc)

Tratamentul non-farmacologic se bazează pe programe structurate de stimulare cognitivă, programe pentru dezvoltarea unor abilități neuromotorii noi, terapie ocupațională și socială, terapie de susținere, îngrijire și supraveghere permanentă în stadiile avansate ale bolii sau terapie de grup pentru familiile pacienților cu demență.

Ajutorul și îngrijirea pacientului cu Alzheimer implică familia

CSÎD: Ce este recomandat să facă familia pentru pacient?

Dr. Ioana Silion, medic specialist Psihiatrie:  Managementul cazului bolii Alzheimer este etapizat, în funcție de stadiul afecțiunii și de evoluția tulburărilor pacientului și, în mod obligatoriu, implică și familia acestuia.

În cazul unei patologii Alzheimer, pentru familia persoanei afectate există programe de suport, în vederea acceptării și participării active în procesul de îngrijire pe care o implică această boală.

Ce pot face membrii familiei, într-o primă fază, este să observe modificările de comportament și tulburările cognitive, care se instalează de regulă insidios, într-o perioadă care variază de la un pacient la altul. În cazul paciențior cu funcționare premorbidă bună și un nivel intelectual ridicat, poate crește timpul scurs până când aceste modificări devin vizibile.

familie pacient alzheimer, foto Shutterstock
foto Shutterstock

Dacă observați că un membru al familiei are pierderi de memorie tot mai des, duceți-l la un test de memorie

CSÎD: Pierderile de memorie sunt totuși un subiect sensibil pentru pacient…

Dr. Ioana Silion: Evident. De aceea, familia poate ridica problema unei examinări cognitive, astfel încât să nu lezeze sentimentele pacientului în cauză și să nu întâmpine un refuz. Dar este recomandat să insiste suficient pentru o examinare precoce și un tratament adecvat.

Cum se aranjezi casa unui bolnav cu Alzheimer

CSÎD: Ce metode de siguranță trebuie să aplice familia în casa unui pacient cu Alzheimer? (ex. brațară cu nume, poate oprire gazelor)

Dr Ioana Silion: În cadrul programelor de suport pentru familii, există diverse tehnici de orientare pentru pacient, biletele cu instrucțiuni sau denumiri, reamintiri verbale, limitări în ceea ce privește accesul la electrocasnice sau de a ieși nesupravegheat pe stradă.

Atunci când se pune problema asigurării unui mediu controlat pentru pacient, avem de-a face cu stadii avansate ale bolii. Când vorbim de această etapă evolutivă, în care tulburările de memorie, de atenție și orientare sunt moderat-severe, pacientul necesită supraveghere aproape permanentă.

Dr. Ioana Silion, medic specialist psihiatru

Pacienții cu Alzheimer în stadii avansate nu pot fi lăsați nesupravegheați

CSÎD: La ce pericole sunt expuși pacienții cu Alzheimer lăsați nesupravegheați?

Dr. Ioana Silion: În etapele precoce ale bolii, pacienții pot merge în locuri familiare și pe distanțe scurte, fără a avea probleme de orientare. Pe măsură ce boala avansează, simțul orientării și tulburările cognitive nu mai pot asigura independența acestuia, necesitând să fie însoțit în permanență. Cele mai frecvente pericole la care se pot expune sunt accidentările, fie în casă, fie în afara locuinței. Aceste persoane nu pot aprecia pericolele și nu pot anticipa consecințele negative.

De asemenea, alte patologii suprapuse, somatice sau psihice, pe care pacientul nu le poate identifica și nu le poate comunica, contribuie suplimentar la evoluția nefavorabilă a bolii.

centru batrani, alzheimer
foto Shutterstock

În multe cazuri, pacientul cu Alzheimer suferă și de alte boli cronice. Costurile de îngrijire sunt ridicate

CSÎD: Cât costă în medie îngrijirea unui astfel de pacient care stă acasă? Statul oferă ajutor financiar în cazul pacienților cu Alzheimer?

Dr. Ioana Silion: Pacienții necesită tratament continuu pentru patologia Alzheimer, dar și pentru alte boli concomitente. Ceea ce face sa crească costul îngrijirii unui asemenea pacient este mobilizarea suplimentară de persoane, care vor fi nevoite să își dedice o mare parte din timp supravegherii acestuia.

În ceea ce privește suportul financiar oferit de asigurările de sănătate, pacientul primește tratamentul compensat 100%, pe care trebuie să-l urmeze permanent. De asemenea, poate beneficia de o compensație suplimentară de handicap și de însoțitor – în funcție de gradul de dependență al acestuia. Costurile sunt ridicate, ținând cont și de perioada de evoluție a bolii.