Sănătoase sau din contră? Iată lista alimentelor care stârnesc cele mai multe controverse

Aproape că nu există la ora actuală aliment care să nu stârnească deloc controverse. Chiar şi cele de bază sunt puse în discuţie de cercetători şi nutriţionişti, incriminate fiind pentru declanşarea anumitor probleme de sănătate. Evident, nu trebuie să le omitem din dietă, dar ar trebui să fim atenţi la cantităţi!
Sănătoase sau din contră? Iată lista alimentelor care stârnesc cele mai multe controverse

Aproape că nu există la ora actuală aliment care să nu stârnească deloc controverse. Chiar şi cele de bază sunt puse în discuţie de cercetători şi nutriţionişti, incriminate fiind pentru declanşarea anumitor probleme de sănătate. Evident, nu trebuie să le omitem din dietă, dar ar trebui să fim atenţi la cantităţi!

Orice exces poate crea neplăceri în ceea ce priveşte sănătatea. Sunt vizate situaţiile în care, sănătoşi fiind, prin persistenţa în nutriţie a unor alimente, catalogate generic drept sănătoase, ne putem pune echilibrul şi sănătatea în pericol. Să trecem în revistă controversele stârnite de alimentele cel mai des menţionate pe lista de cumpărături.

Carnea macră, viscerele sau carnea cu grăsime

Deşi preferata nutriţioniştilor în situaţia persoanelor care au multe kilograme în plus, de care vor să scape rapid, carnea consumată zilnic şi în exces ridică anumite probleme de sănătate precum risc de toxicitate, risc de reacţii adverse, cumulând şi o serie de riscuri privind poluarea mediului.

Mai exact, animalele se hrănesc cu plante care conţin purine, substanţe vinovate de generarea gutei şi formarea pietrelor la rinichi. În plus, în urma unor cercetări s-au observat anumite legături între carnea roşie şi bolile de inimă, ateroscleroză şi chiar unele tipuri de cancer, prin acumularea de homocisteină.

Carnea şi organele animale sunt alimente bogate în colesterol, mai ales ficatul, rinichii, creierul, pancreasul, viscere diverse, ce favorizează formarea calculilor la nivelul veziculei biliare.
De altfel, iată care sunt alimentele interzise în litiaza biliară: carnea de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras, grăsimi animale, slănină, cârnaţi, afumături, şuncă, tocături, sardele, sosuri cu rântaşi şi prăjeli, ouă tari sau prăjite, unt, smântână, frişcă, maioneză, pâine neagră şi proaspătă, ciuperci, legume bogate în celuloză grosieră (fasole boabe, varză, praz, mazăre), nuci, alune, prăjituri, cafea, ceai rusesc, cacao, ciocolată, condimente iuţi, tutun, băuturi alcoolice şi alimente prea reci (îngheţată, siropuri, bere).

Ouăle, alternativa sănătoasă la proteinele din carne

Sunt săţioase, bogate în nutrienţi şi proteine de calitate. Cu toate acestea, trebuie să fim atenţi în ceea ce priveşte sursa ouălor. Bacteria salmonella este un real pericol. Practic, aceasta este o bacterie periculoasă pentru om, care se găseşte în intestinele găinilor şi raţelor, dar poate fi depistată şi în ouă.
Simpla spălare a ouălor înainte de utilizare şi gătirea la o temperatură mare pot duce la prevenirea contaminării. În plus, după ce am manevrat ouă, este necesară spălarea separată a ustensilelor de gătit – furculiţe, tel, farfurii.

Laptele, un aliment controversat

Vitele sunt animale pe care omul le exploatează din plin, hrănindu-le cu alimente şi ingrediente ce le accelerează creşterea şi producţia de lapte, care le feresc de infecţii, precum antibioticele, fără a le stimula însă natural, imunitatea. Chiar şi vitele din fermele „de lux” să zicem, pot fi tratate cu anumiţi hormoni. Multe dintre ele sunt diagnosticate cu mastită sau chiar infertilitate, deci laptele produs de acestea are un conţinut mare de hormoni şi substanţe care nu întotdeauna interferă pozitiv cu organismul nostru.

În plus, nu toţi suntem capabili să digerăm perfect lactatele naturale, prezentând, definitiv sau temporar, o anumită intoleranţă la lactoză. Aceasta presupune lipsa enzimei lactază din corp, necesară pentru digerarea lactozei, iar manifestările sunt diferite, cele mai comune fiind balonarea, dureri şi disconfort abdominal, indigestie, diare.

Alergia la lactate constă în incapacitatea consumării acestora în stare naturală, cu expresie cutanată (urticarie) şi stare alterată, sistemic. De asemenea, multe mame au impresia că dacă găsesc o sursă rurală bună, pot da copilului mic şi foarte mic, lapte de ţară, fără riscuri.

Trebuie ştiut că până la 3 ani, copilul trebuie să primească formule speciale, recomandate de medicul pediatru, pentru că laptele de vacă este mai dificil de asimilat de către copil şi, în plus, generează anemie feriprivă, prin lipsa de fier.
Mulţi copii mici, dar şi mari sau chiar adolescenţi sunt afectaţi de consumul de lapte de vacă – generează dermatită. Sunt binecunoscute cazurile de copii „cu obrajii roşii ca bujorii” însă acesta nu este neapărat un semn de sănătate: la nivelul tenului se instalează o dermatită, din cauza alergiei sau intoleranţei la laptele de vacă.

Citeşte continuarea în ediţia tipărită a revistei Ce se întâmplă, Doctore?