Primul semn al cancerului de sân nu doare! De ce ajung româncele la medic în stadii avansate ale bolii

România e campioană la capitolul mortalitate cauzată de cancerul de sân. Iar asta vine pe fondul lipsei unui program național de screening, adică investigații gratuite, care să ajute la descoperirea din timp a cancerului, când tratamentul are cele mai mari șanse de reușită.

Simpla autoexaminare a sânilor acasă nu e suficientă. O femeie care descoperă un nodul la sân sau o modificare a texturii pielii nu trebuie să amâne cu lunile consultația la medic, pe motiv că „nu mai sunt fonduri”. Ea are nevoie cât mai rapid de investigații suplimentare pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine și a unui tratament adecvat. Numai că aceste investigații nu sunt la îndemâna tuturor, mai ales în sate și orașele mici, unde infrastructura medicală nu este la fel de dezvoltată ca în orașele mari, nici ușor de accesat – uneori se așteaptă luni în șir pentru o ecografie sau mamografie decontată, cu bilet de trimitere. Timp în care cancerul evoluează nestingherit, de la câțiva milimetri la câțiva centimetri.

Cu cât diagnosticul este pus mai târziu, implicit și arsenalul terapeutic este mai limitat, având în vedere stadiul avansat al bolii. Din acest motiv este esențial un program național de screening. Iar dacă acesta nu există, să punem preț pe sănătatea noastră, la propriu și la figurat, și să facem un efort, inclusiv financiar, pentru a prinde la timp această boală care seceră în fiecare an viețile a mii de românce, printre care se pot număra bunica, mama, sora, prietena ta, sau chiar tu.

Recomandări

Dr. Dragoș Median, despre testele genetice care indică riscul de cancer: „Trebuie efectuate doar în anumite…

Cancer de sân – Dr. Dragoş Median: ”Orice modificare a sânilor (nodul, durere, culoare) este suspectă„

Am discutat cu dr. Dragoș Median, medic primar oncologie medicală, despre cele mai frecvente cauze și simptome ale cancerului de sân, dar și despre investigațiile care oferă un diagnostic de certitudine.

Rata crescută de mortalitate cauzată de cancerul de sân în România, determinată de lipsa unui program național de screening

CSID: Care este, potrivit estimărilor, numărul total al cazurilor de cancer mamar diagnosticate în România, precum și cel al cazurilor diagnosticate anual, al celor aflate sub tratament și al deceselor raportate ca urmare a acestui tip de neoplazie? Există un registru național care să includă aceste cifre sau mergem în orb, pe baza studiilor-pilot?

Dr. Dragoș Median: Din 2021, cancerul mamar este cea mai frecventă neoplazie, în România situația fiind aceeași ca în restul lumii. Estimarea cea mai recentă (anul 2020) arată un număr de 12.089 de cazuri noi (Globocan). Aceasta este o estimare bazată pe datele raportate de țările învecinate, în condițiile în care în România nu există un Registru Național de Cancer.

Tendința de creștere a incidenței este însă observată și în celelalte țări, deci poate fi considerată ca reală. Date mult mai sigure avem în ceea ce privește mortalitatea, care continuă să fie una dintre cele mai mari din Europa, fără a se înregistra vreo scădere a acesteia. Probabil că acest fapt este o consecință a lipsei unui program de screening al cancerului mamar, care face ca majoritatea cazurilor să fie descoperite în stadii clinice (tumori de peste 1-2 cm), cu prognostic mai puțin bun.

Cea mai agresivă formă de cancer mamar atacă femeile sub 50 de ani

CSID: Care sunt cele mai frecvente tipuri de cancere mamare în România, dar și cele mai agresive, cu potențial crescut de metastazare și recidivă?

Dr. Dragoș Median: Pe baza informațiilor obținute de la anatomo-patolog, cancerele mamare se pot încadra în 4 grupe (subtipuri) cu prognostic diferit și abordare terapeutică diferită: Luminal A, Luminal B, Her2-pozitiv, triplu negativ.

Împărțirea se face pe baza expresiei receptorilor estrogenici (RE), progesteronici (RPg), receptorului Her2 și a factorului de proliferare Ki67. Atunci când primii trei receptori enumerați lipsesc, subtilul se numește „triplu negativ”. Este o formă agresivă de cancer, deoarece lipsește o țintă pe care să se poată acționa. În plus, acest tip de cancer recidivează mai repede decât celelalte, iar răspunsul la tratament este de mai scurtă durată.

Ceea ce știm este că mai frecvent acest tip de cancer este asociat cu o mutație BRCA sau cu prezența unui receptor PD-L1.  Diagnosticul se face la fel ca în orice alt tip de cancer mamar.

CSID: Ce ne puteți spune despre cancerul de sân triplu negativ – de ce afectează cu precădere femeile tinere, sub 50 de ani? Există anumiți factori de risc cunoscuți care predispun o femeie la o astfel de formă de cancer?

Dr. Dragoș Median: Cauza exactă nu poate fi stabilită, dar există mai multe factori de risc care concură la apariția unui cancer mamar. Acești factori de risc pot fi grupați în: neinfluențabili (vârsta, istoricul familial, mutații genetice – cele mai cunoscute gene implicate fiind BRCA1 și BRCA2 -, densitatea crescută a sânilor și etnicitatea) și influențabili (supraponderabilitatea, fumatul, consumul de alcool, lipsa exercițiilor fizice, utilizarea medicației hormonale).

Cancerul mamar apare în decada de vârstă 50-60 de ani, dar asta înseamnă doar că procentul cel mai mare de paciente este diagnosticat la această vârstă. Din păcate, multe persoane sunt diagnosticate cu această afecțiune și înainte de 50 de ani, în general cu forme mai agresive de boală.

Prezența unui nodul care nu doare este adesea primul semn al cancerului de sân

CSID: Când începe să dea semnale de alarmă cancerul de sân? Pot apărea manifestări în stadiul incipient, astfel încât să ne adresăm medicului cât mai devreme pentru un diagnostic corect și un tratament cu șanse mai mari de succes?

Dr. Dragoș Median: Simptomele sunt diferite în funcție de stadiul bolii. Cel mai adesea se descoperă un nodul la nivelul unui sân, de obicei nedureros. Alteori, se poate observa o modificare a tegumentului din zona respectivă, care poate fi retractat; același lucru se poate întâmpla cu mamelonul, care se retrage până la inversarea aspectului.

În situațiile mai avansate pot să apară deformarea sânului, modificarea completă a tegumentului (care devine infiltrat, cu aspect de coajă de portocală, sau chiar ulcerat). Ceva mai rar se poate întâmpla să existe scurgeri mamelonare (uneori sanguinolente).

Analizele care trebuie făcute pentru a avea diagnosticul cert de cancer mamar

CSID: Care sunt etapele de diagnostic, ce investigații sunt necesare pentru a avea cu certitudine diagnosticul de cancer mamar?

Dr. Dragoș Median: Diagnosticul presupune diverse metode:

• examenul clinic presupune inspecția sânilor (evaluarea aspectului lor, a modificărilor de formă, volum, modificări tegumentare), palparea acestora și a regiunilor axilare și sub-/supraclaviculare pentru evaluarea posibililor ganglioni limfatici afectați
• imagistic – mamografia bilaterală (preferabil cu tomosinteză), ecografia mamară (în cazul sânilor denși, sau la persoanele tinere), rezonanță magnetică (pentru persoanele tinere sau când se suspectează leziuni multiple); în cazul cazurilor avansate sau chiar incipiente, cu biologie agresivă, când riscul de împrăștiere este crescut, tot imagistica ajută la stabilirea extensiei bolii prin tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), scintigrafie osoasă, PET-CT.
• anatomo-patologic – singurul examen care stabilește cert diagnosticul este examenul anatomo-patologic, completat cu imunohistochimie – acesta ajută nu doar la stabilirea cu certitudine a bolii, dar identifică și factorii de risc, permițând încadrarea bolii în diferite grupe de prognostic, și identifică „țintele” pe care pot acționa diferite terapii oncologice, permițând alegerea celor mai potrivite; de aceea biopsia leziunilor (suspecte) și examinarea lor microscopică sunt esențiale și trebuie făcute înainte de luarea unei decizii terapeutice (și este de preferat înaintea altor investigații, care pot fi mai bine ghidate).
• genetic: din ce în ce mai des este nevoie de o caracterizare genetică a tumorilor, aceasta permițând adaptarea tratamentului (sistemic, dar și chirurgical)

CSID: Ce investigații ar trebui să facă o femeie, în funcție de vârstă, pentru a-și verifica sănătatea sânilor și cu ce frecvență?

Dr. Dragoș Median: Recomandarea rămâne aceea de a face screening – evaluare mamografică de la vârsta de 45-50 de ani; pentru persoanele care au un istoric familial de cancer mamar sau se știu purtătoare de mutații patogene BRCA, vârsta la care screeningul începe trebuie să fie mai tânără (cu zece ani mai mică decât vârsta la care cea mai tânără rudă a fost diagnosticată cu cancer mamar sau ovarian).