Legătura neştiută dintre intoleranţa la gluten şi fertilitate

În prezent consumăm numeroase alimente procesate chimic, iar legătura dintre gluten şi fertilitate este una cât se poate de reală.
Legătura neştiută dintre intoleranţa la gluten şi fertilitate
FOTO: 123rf.com / Legătura neştiută dintre intoleranţa la gluten şi fertilitate

Pentru că problema fertilităţii umane este un subiect de cercetare şi dezbatere între mulţi specialişti în domeniu, iar imposibilitatea obţinerii unei sarcini la persoane fără probleme medicale de natură anatomică sau funcţională a crescut semnificativ, în ultimii ani s-au extins studiile de biologie moleculară la nivelul endometrului. De asemenea, s-au realizat şi studii genetice, care vizează structura moleculară a gametului masculin.

Trăim într-o lume modernă în care alimentele procesate chimic sunt des consumate, iar intoleranţa la gluten este unul dintre cei mai importanţi factori care afectează negativ fertilitatea. Suzana Pretorian, doctor balneolog ne explică legătura dintre fertilitate şi intoleranţa la gluten.

„Numărul persoanelor cu alergie la gluten este în creştere în ultimii 20 de ani. În majoritatea cazurilor, glutenul nu dezvoltă simptomele clasice de boală celiacă (diaree, balonare, crampe, scădere în greutate), ci la circa 50% din cazuri apar alte simptome stranii (tip acnee, afte bucale, migrene, anemie, artrită, depresie, oboseală cronică, deficit cognitiv, infertilitate). Alergia la gluten este cumulativă în timp la aceeaşi persoană (adică treptat tot mai multe organe sau sisteme pot ajunge să sufere), cât şi transgeneraţional.

Grâul tradiţional Triticum aestivum utilizat până în anii 1970 nu se mai cultivă decât în zone foarte restrânse de pe glob. Formele cultivate de circa 20 ani sunt rezultatul miilor de hibridizări şi modificări genetice. Ceea ce noi numim acum grâu este departe de cel original.”, menţionează specialistul balneolog.

Hibridizările genetice s-au practicat mai intens începând din 1980 cu obţinerea a mii de tipuri noi de grâu, care stau la baza făinii de grâu folosite în prezent în întreaga lume. Grâul folosit actual este aşa-numitul ‘grâu pitic’ de 45 cm înălţime, mult diferit de ‘strămoşii’ săi. Modificarea genetică a ADN-ului plantei a indus modificarea proteinelor rezultante codificate de acel ADN, în principal a glutenului. Grâul nou are o porţiune glucidică: amilopectina A, şi una proteică: glutenul D, ambele diferite de cele ale grâului originar.

Glutenul nou cu genom D modificat, adică partea proteică a grâului, este cauza bolii celiace (sistem digestiv – afectarea mucoasei intestinale), a fenomenelor de dependenţă de tip morfinic induse de grâu la nivelul creierului (apare sindrom de sevraj când încercăm să nu consumăm o perioadă produse cu gluten), dar şi a exploziei de boli ciudate din ultimii 30 de ani: alergii de tot felul (astm, urticarii, dermatite atopice, dermatită herpetiformă), boli autoimune tip tiroidita Hashimoto, poliartrită reumatoidă, lupus eritematos etc.), explică dr. Suzana Pretorian, medic balneolog.

Alimentaţia fără gluten: ce produse trebuie să evităm

”Trendul ”cât mai multe cereale sănătoase la micul-dejun”, în vogă în ultimii 30-40 de ani din cauza unei înţelegeri parţial greşite a cauzelor bolilor cardio-vasculare, tinde să treacă rapid în dizgraţie, şi pe bună dreptate. Cerealele consumate frecvent, pe perioade lungi, sunt cauza principală de creştere în greutate, diabet, cu consecinţele acestora: boli cardio-vasculare, neurologice, renale, metabolice. Sursele bogate în gluten sunt grâul, orzul, secara şi parţial ovăzul. Dar gluten există practic în toate produsele de patiserie, aluaturi, conserve de toate tipurile, alimente procesate inclusiv carne şi brânzeturi. De evitat: făina incluisv integrală de grâu, orz, secară, spelta, semolina, triticale, bulgur, cuşcuş, grâu Kamut, germeni de grâu şi toate produsele ce conţin astfel de făină (paste, patiserie, biscuiţi, covrigi etc.)”, încheie Suzana Pretorian.

Alimentele care conţin adesea gluten sunt: brânza topită, cartofii prăjiţi, burgeri vegetali, cârnaţi, mezeluri, hotdog, fasole gătită la conservă; ketchup, maioneze, sosuri pentru salate, supe comerciale; tărâţe de ovăz, îngheţate, batoane energetice, înlocuitori de frişcă, înlocuitori de ou; bere, vodcă, ceai cu arome, băuturi calde instant, siropuri, amestec de fructe uscate, alune prăjite.

Printre ingredientele care conţin gluten pot fi enumerate: amidon modificat, arome naturale, caramel, dextrină, ciclodextrină, maltodextrină, proteină din soia, proteină vegetală hidrolizată. În plus: vitamine şi suplimente alimentare, chiar şi rujul de buze! Toate acestea ar trebui înlocuite cu alimente sănătoase precum legume, salate, nuci şi seminţe crude, uleiuri presate la rece, carne şi ouă organice, avocado, măsline, cacao, brânzeturi fermentate, fructe de pădure. Iar moderat, se recomandă consumul de lactate nefermentate (lapte, iaurt, unt, branză de vaci), fructe şi leguminoase. Alimentele care NU conţin gluten sunt: cartof, porumb, orez, quinoa, mei, hrisca, amarant, soia şi tapioca.