Hernia ombilicală și diastazisul în medicina modernă | Dr. Marina Dumitraș: „Cele mai afectate persoane sunt pacienții obezi”

În statistica internațională, unul din zece adulți va dezvolta pe parcursul vieții un anumit tip de hernie dintre cele enumerate: ombilicală, de linie albă, inghinală, postoperatorie, eventrație. Chiar dacă persoanele predispuse sunt cele obeze și femeile aflate în perioada postpartum, aceste afecțiuni pot apărea și în rândul altor categorii, inclusiv la persoane tinere, de sex masculin.

Despre implicațiile acestor afecțiuni, dar și despre modalitățile de tratament pe care medicina modernă ni le propune, ne vorbește Dr. Marina Dumitraș – Medic Primar Chirurgie Generală, Proctologie, Doctor în Științe Medicale.

Hernia ombilicală și diastazisul în medicina modernă

Societatea Europeană de Chirurgie recomandă tratamentul chirurgical doar atunci când pacientul are simptome, astfel că foarte mulți pacienți ajung la medicul chirurg doar în situații de urgență: când au dureri vii, modificări ale regiunii ombilicului (buricului) sau când hernia devine încarcerată sau chiar ștrangulată.

Recomandări

Torticolisul: cauze, simptome, factori de risc, tratament

5 moduri uimitoare în care citricele îți pot îmbunătăți sănătatea inimii, memoria și imunitatea

În această patologie parietală este implicat și factorul genetic, reprezentat de o structură slabă a faciilor, care acoperă mușchii și asigură rezistența peretelui abdominal anterior. Acești pacienți care descriu antecedente heredo-colaterale de hernie, hemoroizi și varice, trebuie verificați dacă au această asociere de patologii.

Ce este hernia ombilicală?

Dr. Marina Dumitraș: Hernia ombilicală reprezintă o exteriorizare (ieșire) a epiploonului intraabdominal (grăsimea care acoperă organele din abdomen sau a unui segment de intestine subțire și gros) printr-o zonă slabă a peretelui abdominal–inelul ombilical.

Care sunt cauzele acestei afecțiuni?

Dr. Marina Dumitraș: Printre cele mai comune cauze de apariție a acestei afecțiuni, aș aminti:

– Obezitatea (crește presiunea intraabdominală)

– Sarcinile multiple cu copii macrosomi (cu greutate mare și în prezentație pelviană- genunchii fătului apasă pe zona ombilicală a gravidei).

– Dializa cronică (presiunea intraabdominală crescută);

– Deficitul protei (scade structura de rezistență a peretelui abdominal anterior).

– Factorul genetic: structura alterată a fibrelor de colagen din peretele abdominal anterior.

Dar simptomele herniei ombilicale, când trebuie să mergem la specialist?

Dr. Marina Dumitraș: Cele mai frecvente simptome sunt: jena ulterior transformată în durere, în asociere cu apariția unei tumefacții (umflături) la nivelul regiunii ombilicale care, inițial la apăsare, se resimte în abdomen, ulterior crește în dimensiuni și poate rămâne blocată în exterior ( încarcerare/ ștrangulare).

Hernia poate asocia și modificări ale tegumentului: înroșirea pielii ombilicului, eroziuni (mici zgârieturi), edem (inflamație), echimoză (vânătaie).

Cele mai afectate persoane sunt pacienții obezi, sexul feminin în perioada postpartum (după naștere, peretele este flasc, la fel și musculatura drepților abdominali și găsim asocierea frecventă a herniei ombilicale cu diastazisul mușchilor drepți abdominali supraombilical și subombilical), cele cu deficit proteic (malnutriție proteică ), cele cu o structură alterată a fibrelor de colagen din fasciile (structurile de rezistență) care acoperă mușchii abdominali.

Cum se realizează diagnosticul?

Dr. Marina Dumitraș: Investigatiile pot fi atat clinice, cat si paraclinice.

A.Clinic: prin indentificarea defectului parietal ombilical și măsurarea dimensiunii sacului herniar, a reductibilității sau ireductibilității lui (la apăsare intră în cavitatea abdominală sau rămâne blocat).

B.Paraclinic: ecografie de părți moi și tomografie computerizată –metode imagistice, cu o sensibilitate crescută), care apreciază mărimea defectului parietal, a sacului herniar, conținutului lui (în caz de hernie ombilicală ștrangulată (tabloul clinic al unei ocluzii intestinale- blocarea circultului digestiv): care conține un segment din intestinul subțire sau gros, tomografia ne va aprecia viabiliatatea (vascularizația) lui și implicit complexitatea intervenției chirurgicale; dacă există lichid intraperitoneal și va vizualiza patologiile organelor  din vecinătate.

Chirurgical sau laporoscopic – care este tratamentul de elecție?

Dr. Marina Dumitraș: Pentru cei diagnosticati cu hernie ombilicala, este util sa inteleaga care este cea mai sigura si eficienta metoda de tratament pentru tipologia afectiunii lor, dar si ce presupune aceasta. De retinut este ca indiferent de caracteristicile herniei, in prezent tratamentul de electie este exclusiv chirurgical. Clasic sau laparoscopic? Medicul specialist va va recomanda varianta ideala astfel:

În funcție de dimensiunile defectului parietal ombilical și ale sacului herniar, dar și de asocierea vreunei complicații, se va decide varianta de tratament chirurgical.

În cazul unui defect parietal mic și a unui sac herniar ombilical care se reduce, va fi preferată varianta clasică. Aceasta presupune realizarea unei incizii axate pe zona ombilicală, în pliul ombilical, vizualizarea defectului parietal, desființarea inelului ombilical, aplicarea unei plase de polipropilenă, care se fixează cu fire standard, circumferențial,  refacerea inelului ombilical, sutura tegumentului ombilical (avantajul unei cicatrice estetice, insezisabile pentru că ombilicul se retractă).

La fel se procedează și în cazul unei hernii ombilicale voluminoase, cu defect parietal mare – se va alege varianta clasică de tratament chirurgical.

Aceasta poate presupune și sancționarea  tegumentului ombilical (omfalectomie), aplicarea unei plase de polipropilenă care să acopere defectul cu circa 1.5-2  cm, urmată de fixarea ei standard, circumferențial, cu fire separate.

Când avem de-a face cu un defect parietal mic, dar sacul herniar e voluminos, dar reductibil sau nereductibil, varianta de tratament chirurgical de elecție este cea minim invazivă laparoscopică.

Ce presupune tratamentul chirurgical cu intervenție minim invazivă laparoscopică?

Dr. Marina Dumitraș: Pentru tratamentul laparoscopic al herniei ombilicale se practică trei incizii estetice, milimetrice, de maxim un centimetru, se insuflă dioxid de carbon, se lucrează ca într-un balon, se explorează toată cavitatea abdominală și se apreciază mărimea defectul parietal, a saculul herniar, conținutul acestuia.

Se verifică vascularizația segmentului de intestin blocat sub control vizual. Se redică și se rezecă sacul herniar – pentru nu a produce un serom postoperator. Ulterior se aplică o plasă care acoperă defectul parietal ombilical și se fixează cu capse lent resorbabile, standard în dublă coroană. Se practică controlul hemostazei, se scot instrumentele sub control optic.

Se realizează suturi fine, lineare la nivelul peretelui și tegumentului, care lasă în urmă cicatrici estetice.

Care sunt potențialele complicații în cazul unei hernii ombilicale netratate?

Dr. Marina Dumitraș: Hernia ombilicală evoluează, în lipsa tratamentului chirurgical, spre complicații.

Evoluția poate însemna: blocarea conținutului sacului herniar, adică a unei hernii ombilicale încarcerate sau ștrangulate, cu apariția unei subocluzii sau ocluzii intestinale (tranzit absent pentru gaze și materii fecale, greață, vărsături, stare generală alterată).

Un pacient diagnosticat și neoperat de hernie ombilicală are multiple recomandări pentru evitarea apariției complicațiilor:

• de a scădea în greutate,
• de a evita efortul fizic susținut până la momentul operator,
• de a corecta deficitele proteice,
• la cei dializați peritoneal cronic de a nu avea presiuni intraabdominale foarte mari la ședințele de dializă.

Ce presupune recuperarea postoperatorie?

Dr. Marina Dumitraș: Recuperarea postoperatorie diferă în funcție de varianta de tratament chirurgical aleasă și presupune evitarea efortului fizic susținut timp de 6-8 săptămâni pentru ambele variante chirurgicale, însoțită de purtarea unei centuri abdominale de contenție, toaletarea plăgilor timp de 7 zile cu o soluție antiseptică, iar administrarea unui antiinflamator postoperator pentru o perioadă de circa 7 zile este absolut obligatorie.

Regimul alimentar postoperator nu este unul foarte dur: este permisă ingestia următoarelor alimente: legume și fructe preparate termic pentru o perioadă de circa 7 zile, a preparatelor cu carne de pește, pui la grătar sau cuptor, dar interzisă ingestia alimentelor care meteorizează pacientul de tipul fasole, mazăre, varza dar și a alimentelor care încetinesc tranzitul intestinal de tipul: orez, carne de vită, pâine.

Cum ne alegem chirurgul, pentru această operație?

Dr. Marina Dumitraș: Un chirurg empatic cu pacienții săi, care îți explică pașii operației, îți face un desen în timpul consultației preoperatorii și care are competența de laparoscopie avansată, este persoana indicată pentru efectuarea acestei intervenții.

Citește și: Hernia inghinală sau ombilicală: simptome, tratament, complicații