Enzime şi probiotice: tot ce trebuie să ştii despre ele

Aţi tot auzit despre cât de importante sunt enzimele şi probioticele în procesul de digestie. Iată ce este esenţial de reţinut despre ele.
29.06.2016
Enzime şi probiotice: tot ce trebuie să ştii despre ele

Aţi tot auzit despre cât de importante sunt enzimele şi probioticele în procesul de digestie.

De la ajutorul oferit în absorbţia lactozei de la nivelul mucoasei intestinale până la combaterea formelor acute de diaree ( probioticele), ori de la roluri importante în  reglarea metabolismului, absorbţia de elemente necesare organismului sau eliminarea compuşilor nocivi (enzimele), acestea sunt indispensabile organismului uman.

Probioticele: ce sunt şi care sunt beneficiile lor?

Ce sunt probioticele?

Conform FAO/WHO (Organizatia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură / Organizaţia Mondială a Sănătăţii), probioticele sunt “microorganisme vii, care, atunci când sunt administrate în doze optime, conferă un beneficiu sănătăţii organismului gazdă”. Aceste microorganisme constau în tulpini bine documentate aparţinând genurilor Lactobacillus şi Bifidobacterium, dar şi în tulpini selecţionate din genurile Bacillus, Enterococcus şi Saccharomyces.

Când se consideră că un microorganism are statut de probiotic?

Un microorganism este considerat probiotic, atunci când prin numeroase studii ştiintifice şi clinice, este demonstrat faptul că oferă numeroase beneficii şi un tranzit intestinal sănătos atât organismului uman, cât şi celui animal. Efectele probioticelor, sunt de regulă determinate de tulpină, motiv pentru care este deosebit de important ca de fiecare dată când achiziţionăm un produs care conţine probiotice, să fim foarte atenţi la tipul de tulpină precizat pe ambalaj. Unele specii de bacterii (ex. E. coli) au anumite tulpini ce sunt în acelaşi timp şi benefice şi nocive.

Rolul probioticelor

Pe suprafaţa corpului nostru şi în interior, trăieşte o comunitate de microorganisme ce depăşeşte din punct de vedere numeric cantitatea celulelor organismului uman in raport de 10 la 1. Tractul gastrointestinal inferior este populat de marea majoritate a acestor microorganisme ce formează un veritabil ecosistem ce poartă denumirea de “microbiom intestinal uman”.
O pondere foarte mare a microbiomului intestinal uman este reprezentată de bacterii, dar drojdii şi protozoare sunt deasemenea prezente. Cu toate că este alcătuit din celule non-umane, microbiomul intestinal poate fi considerat un organ uman esenţial. Asemenea inimii sau ficatului, microbiomul intestinal are un rol vital în menţinerea sănătăţii organismului. Atunci când există o perturbare la nivelul microbiomului aceasta este resimţită la nivelul întregului organism, susţin broşurile Jarrow.

Beneficiile probioticelor

1. Absorbţia lactozei din organism

În volumul 46 al revistei de medicină din cadrul Jurnalelor Oxford, se prezintă un studiu care înglobează efectele probioticelor pentru buna funcţionare a sistemului digestiv. Majoritatea persoanelor, pe măsură ce îmbătrânesc, încep să dezvolte o creştere a lactozei la nivelul mucoasei intestinale. Probioticele intervin, ajutând la absorbţia lactozei, pentru o bună funcţionare a organismului.
Lactobacillus şi Bifidobacterium sunt cele două genuri de bacterii cel mai des utilizate în produsele pe bază de probiotice. Astfel, conform studiului, s-a constatat faptul că administrarea iaurturilor (care conţin bifidobacterium) este mult mai eficientă în absorbţia lactozei din mucoasa intestinală spre deosebire de administrarea laptelui.

2. Combaterea diareei

Există cel puţin 12 studii care au raportat o îmbunătăţire a simptomelor diareei acute, ca urmare a administrării probioticelor. Majoritatea acestor studii au fost realizate asupra bebeluşilor sau copiilor, concluzionându-se faptul că probioticele au un rol benefic în tratarea acestei tulburări intestinale. Studiile relevă faptul că oamenii cu afecţiuni digestive comune au o diversitate scăzută a microbiomului intestinal.
Sănătatea unei păduri sau a unei ferme depinde de diversitatea ecosistemului său. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul nostru digestiv, cu cât avem un microbiom mai variat cu atât riscul de afecţiuni digestive este mai scăzut. De peste 25 de ani Jarrow Formulas a promovat ideea consumului de probiotice cu tulpini multiple, conceptul fiind introdus în magazinele naturiste din 1986.

3. Prevenţia şi tratarea reacţiilor alergice

Probioticele s-au dovedit a fi benefice şi în prevenţia sau tratamentul reacţiilor alergice, conform Jurnalelor Oxford. Studiile afirmă faptul că probioticele cele mai utile în acest tratament pentru alergii sunt Lactobacillus şi Bifidobacterium. Journal of Neurogastroenterology and Motility vorbesc despre faptul că probioticele se dovedesc a fi utile şi în terapia sindromului de intestin iritabil prin capacitatea acestora de a influenţa mediul intraluminal, prin acţiunea lor de conservare a funcţiei de barieră a epiteliului intestinal, prin eflectele locale şi sistemice de imunomodulare şi nu în ultimul rând prin interacţiunea lor cu sistemul neurovegetativ enteric.

Enzimele: ce sunt şi la ce ajută?

Nu numai probioticele au rol în buna funcţionare a sistemului digestiv, ci şi enzimele, care au fost studiate îndelung pe parcursul existenţei umanităţii. Enzimele sunt proteine sau proteide cu funcţii catalitice (de accelerare a unei reacţii chimice) indispensabile pentru întreţinerea activităţii vieţii.

Toate reacţiile chimice care au loc într-un organism viu sunt dependente de acţiunile catalitice ale enzimelor şi de aceea se numesc enzime de biotransformare. În prezent, există peste 2.700 de tipuri de enzime ale căror acţiuni sunt bine cunoscute. Rolul enzimelor este fundamental în procesele vieţii, iar studiul acestora apare astfel ca problemă centrală a biochimiei. Numele enzimelor a fost dat ca urmare a faptului că acestea au fost extrase din drojdie. Astfel, unul dintre beneficiile pe care le oferă enzimele sistemului nostru digestiv, este cel de fermentare a resturilor de amidon şi celuloză şi de putrefacţie asupra rezidurilor protidice.

Unul dintre motivele pentru care tulburările la nivel intestinal sunt atât de frecvent întâlnite în rândul oamenilor constă în faptul că specia noastră este singura care consumă o varietate de alimente pe care le amestecă. Astfel, în ajutor ne vin enzimele.

Fiecare tip de enzimă digestivă are un anumit rol de îndeplinit – fie transportă elemente vitale în organism, fie descompun substanţele pentru a elimina compuşii chimici nocivi din corp. Cele mai importante enzime secretate de pancreas sunt: lipaza, colesterol-esteraza (descompune colesterolul), amilaza, tripsina, ribonucleaza şi elastaza. Cele mai importante enzime secretate de intestinul subţire sunt: carboxipeptidaze, sucraza, dextrinaza, maltaza, enterochinaza şi lactaza. Sucraza, maltaza, lactaza şi dextrinaza descompun glucidele în glucoză sau în alte glucide simple, iar carboxipeptidazele descompun proteinele în aminoacizi.

Dar totuşi… cum funcţionează enzimele?

În momentul consumul de alimente, enzimele care se găsesc în compoziţia acestora devin activate de căldura şi umezeala din cavitatea bucală, digerând o parte din alimente împreună cu enzimele produse de organism, chiar înainte ca acestea să ajungă la nivelul stomacului. Există mai multe tipuri de enzime, fiecare exercitând un alt rol, astfel încât o enzimă nu va putea digera proteine şi găsimi simultan.

Enzimele se categorizează astfel:

– enzime digestive (rol în digestia hranei)

– enzime metabolice (rol în reglarea proceselor metabolice interne)

Enzimele oferă ajutor nu numai în tratarea problemelor de natură digestivă, cât şi în boli precum herpes, lupus, boli autoimune, probleme apărute la nivel genital în cazul femeilor etc.

Ce este şi când se recomandă terapia de substituţie enzimatică?

Terapia de substituţie a enzimelor digestive reprezintă terapia de elecţie în malabsorbţia cauzată de insuficienţa pancreatică exocrină. Principala cauză incriminată în apariţia insuficienţei pancreatice exocrine la adult este reprezetată de pancreatită cronică. Spre deosebire de adulţi in rândul copiilor, la pediatrie, principala cauză este reprezentata de fibroza chistică.

Diabetul zaharat reprezintă şi el una dintre cauzele  insuficienţei pancreatice exocrine. Aceasta este documentată la cca. 43% din pacienţii insulino-dependenţi şi aproximativ 30% din cei care suferă de diabet zaharat de tip II, conform informaţiilor prezentate în Clinical and Experimental Gastroenterology (2011).

În United European Gastroenterology Journal  (2013) se regăsesc informaţii conform cărora terapia de substituşie enzimaticp este recomandată şi în cazul pacienţilor care prezintă o formă predominant diareică a sindromului de intestin iritabil. Forme severe de insuficienţă pancreatică exocrină au fost consemnate la 6.1% dintre aceştia, iar în 20% din aceste cazuri s-au identificat şi modificări structurale ale pancreasului.

Afecţiuni şi situaţii în care se recomandă probioticele şi enzimele

  • Acţiunea acidă a sucului gastric
  • Afecţiuni ale tractului uro-genital la femei
  • Menţinerea unei structuri optime a florei intestinale
  • Reacţii de hipersensibilitate la alergenii alimentari uzuali
  • Reducerea secreţiilor digestive (în special la seniori)
  • Sindromul de intestin iritabil
  • Reducerea frecvenţei scaunelor, disconfortului abdominal şi concentraţiei sporilor clostridieni în diareea cauzată de antibioterapie.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Poptean
Bianca Poptean
Sunt peste 10 ani de când scriu pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd ... citește mai mult
Recomandare video
Acneea juvenilă: cum se îngrijește corect pielea cu acnee