Enterocolita: cauze, simptome, tratament și greșelile care pot prelungi boala

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Enterocolita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive, mai ales în sezonul cald, când temperaturile ridicate favorizează alterarea alimentelor și înmulțirea bacteriilor. Deși în multe cazuri evoluția este ușoară și simptomele se remit în câteva zile, enterocolita nu trebuie considerată o simplă „indigestie”. În funcție de cauza care o provoacă, boala poate duce la deshidratare severă, dezechilibre electrolitice și, în anumite situații, necesită tratament medical sau chiar spitalizare.

Specialiștii atrag atenția că termenul de „enterocolită” descrie inflamația intestinului subțire (enterită) și a colonului (colită), iar simptomele pot varia de la diaree ușoară și crampe abdominale până la febră mare, vărsături și scaune cu sânge.

Citește și: Enterocolita, boala verii. Alimente permise și interzise când ai diaree – sfatul medicului gastroenterolog

Recomandări

De ce nu este recomandat să bei apă imediat după ce ai mâncat foarte condimentat

Generația căștilor ajunge la medic: Dr. Daniela Ionescu avertizează că tot mai mulți tineri dezvoltă probleme…

Ce este enterocolita?

Enterocolita reprezintă inflamația tractului intestinal, provocată cel mai frecvent de infecții virale, bacteriene sau parazitare. Mai rar, poate apărea după administrarea unor medicamente, în urma consumului unor alimente contaminate sau în contextul unor boli inflamatorii intestinale.

Cele mai multe cazuri sunt acute, ceea ce înseamnă că simptomele apar brusc și durează câteva zile. Există însă și forme cronice sau recurente, care necesită investigații suplimentare pentru identificarea cauzei.

Deși poate afecta persoane de orice vârstă, copiii mici, vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele cu un sistem imunitar slăbit prezintă un risc mai mare de complicații.

Care sunt cele mai frecvente cauze?

În majoritatea situațiilor, enterocolita este cauzată de microorganisme care ajung în organism prin alimente sau apă contaminate ori prin contactul cu persoane infectate.

Infecțiile virale

Virusurile reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale enterocolitei, în special la copii. Printre cele mai întâlnite se numără norovirusul și rotavirusul.

Aceste infecții sunt extrem de contagioase și se transmit ușor în colectivități, prin mâini contaminate, obiecte comune sau alimente manipulate necorespunzător.

Infecțiile bacteriene

Numeroase bacterii pot provoca enterocolită, inclusiv:

• Salmonella
• Campylobacter
• Shigella
• anumite tulpini de Escherichia coli
• Clostridioides difficile, mai ales după tratamente cu antibiotice.

Contaminarea apare frecvent prin consumul de carne insuficient preparată termic, ouă crude, lactate nepasteurizate, fructe și legume nespălate sau apă contaminată.

Infecțiile parazitare

Paraziți precum Giardia intestinalis sau Entamoeba histolytica pot determina enterocolită, mai ales după călătorii în zone cu igienă precară sau consum de apă contaminată.

Alte cauze

Inflamația intestinului poate apărea și în urma:

• tratamentelor cu antibiotice;
• unor medicamente antiinflamatoare;
• radioterapiei abdominale;
• intoleranțelor alimentare severe;
• bolilor inflamatorii intestinale.

De ce enterocolita apare mai des vara?

Sezonul cald favorizează multiplicarea rapidă a bacteriilor în alimentele păstrate la temperaturi nepotrivite.

Carnea, produsele lactate, preparatele cu ouă, cremele pentru prăjituri, maioneza sau fructele de mare sunt printre cele mai sensibile alimente. Dacă acestea sunt lăsate prea mult timp în afara frigiderului, bacteriile se pot înmulți rapid fără ca aspectul sau mirosul produsului să se modifice vizibil.

În plus, vara oamenii călătoresc mai mult, mănâncă mai frecvent în aer liber, participă la picnicuri și consumă alimente preparate în condiții variabile de igienă, ceea ce crește riscul de contaminare.

Care sunt simptomele?

Manifestările diferă în funcție de agentul cauzal și de severitatea infecției.

Cele mai frecvente simptome sunt:

• diaree apoasă;
• crampe și dureri abdominale;
• greață;
• vărsături;
• febră;
• balonare;
• lipsa poftei de mâncare;
• stare generală de slăbiciune.

În unele infecții bacteriene pot apărea scaune cu sânge sau mucus, iar durerile abdominale pot fi intense.

Diareea poate varia de la câteva scaune pe zi până la peste zece episoade zilnice, ceea ce crește considerabil riscul de deshidratare.

Cum apare deshidratarea?

Cea mai importantă complicație a enterocolitei este pierderea excesivă de apă și electroliți.

Prin diaree și vărsături, organismul pierde rapid:

• apă;
• sodiu;
• potasiu;
• clor;
• bicarbonat.

Dacă aceste pierderi nu sunt compensate, pot apărea:

• sete intensă;
• gură uscată;
• amețeli;
• urinări rare;
• oboseală accentuată;
• tensiune arterială scăzută;
• accelerarea pulsului.

La copii și vârstnici, deshidratarea poate evolua rapid și reprezintă o urgență medicală.

Cum se stabilește diagnosticul?

În cele mai multe cazuri, medicul stabilește diagnosticul pe baza simptomelor și a istoricului pacientului.

Dacă boala este severă, persistă mai multe zile sau apar scaune cu sânge, pot fi recomandate investigații suplimentare:

• coprocultură;
• examen coproparazitologic;
• teste virale;
• analize de sânge;
• evaluarea gradului de deshidratare.

Aceste investigații permit identificarea microorganismului responsabil și alegerea tratamentului potrivit.

Cum se tratează enterocolita?

Tratamentul depinde întotdeauna de cauza bolii.

În majoritatea enterocolitelor virale, antibioticele nu sunt necesare și nu grăbesc vindecarea.

Principalele măsuri sunt:

• hidratarea corespunzătoare;
• soluțiile de rehidratare orală;
• repausul;
• alimentația ușoară.

În anumite situații, medicul poate recomanda:

• probiotice;
• medicamente împotriva grețurilor;
• tratament simptomatic pentru febră;
• antibiotice, doar dacă infecția bacteriană este confirmată sau foarte probabilă.

Administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului poate agrava unele forme de enterocolită și favorizează apariția rezistenței bacteriene.

Ce este bine să mănânci?

În primele ore, dacă există vărsături frecvente, accentul cade pe hidratare.

Ulterior, alimentația poate fi reluată progresiv.

Sunt recomandate:

• orez fiert;
• cartofi fierți;
• banane;
• mere coapte;
• pâine prăjită;
• covrigei simpli;
• supă clară;
• carne slabă fiartă sau la grătar;
• morcovi fierți.

Mesele trebuie să fie mici și dese, pentru a nu suprasolicita intestinul inflamat.

Ce alimente trebuie evitate?

În perioada acută sunt de evitat:

• prăjelile;
• alimentele foarte grase;
• preparatele picante;
• alcoolul;
• cafeaua;
• băuturile carbogazoase;
• dulciurile concentrate;
• lactatele, dacă agravează simptomele.

De asemenea, este recomandată evitarea alimentelor bogate în fibre crude până la remiterea simptomelor.

Când trebuie să mergi la medic?

Consultul medical este necesar dacă apar:

• febră peste 39°C;
• diaree care persistă mai mult de 3–4 zile;
• sânge în scaun;
• vărsături persistente;
• semne importante de deshidratare;
• dureri abdominale severe;
• confuzie sau somnolență accentuată.

La sugari, copii mici, gravide, vârstnici și persoane cu boli cronice, evaluarea medicală trebuie făcută mai rapid.

Cum poate fi prevenită?

Majoritatea enterocolitelor infecțioase pot fi prevenite prin măsuri simple de igienă.

Este recomandat:

• spălatul riguros al mâinilor;
• păstrarea alimentelor la temperaturi corespunzătoare;
• prepararea completă a cărnii;
• evitarea consumului de lapte nepasteurizat;
• spălarea fructelor și legumelor;
• utilizarea apei potabile sigure;
• evitarea consumului alimentelor expirate sau păstrate necorespunzător.

În timpul călătoriilor, este indicată prudență în privința apei, cuburilor de gheață și alimentelor vândute în condiții necorespunzătoare.

Enterocolita este o afecțiune digestivă frecventă, dar evoluția ei poate varia de la episoade ușoare, care se rezolvă în câteva zile, până la forme care necesită tratament medical și monitorizare atentă. Cea mai mare amenințare nu este întotdeauna infecția în sine, ci deshidratarea pe care aceasta o poate provoca, mai ales la copii și vârstnici.

În cele mai multe situații, hidratarea corectă, alimentația adecvată și respectarea recomandărilor medicale sunt suficiente pentru recuperare. Totuși, simptomele severe, persistente sau însoțite de sânge în scaun, febră mare ori semne de deshidratare nu trebuie ignorate și impun consult medical cât mai rapid.

Foto: Shutterstock