Electrocardiograma: tot ce trebuie să știi despre metoda de monitorizare a sănătății inimii

Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog, detaliază ce presupune electrocardiograma, cum se desfășoară o astfel de analiză, care sunt parametrii vizați și când trebuie să ne adresăm medicului pentru această investigație.
09.08.2021
Electrocardiograma: tot ce trebuie să știi despre metoda de monitorizare a sănătății inimii
Sursa foto: Shutterstock

Electrocardiograma sau examenul EKG este o analiză medicală uzuală în timpul unui consult la medicul cardiolog, fiind una dintre cele mai eficiente instrumente de diagnosticare a bolilor cardiovasculare. EKG-urile pot observa și monitoriza ritmul cardiac, diagnostica atacurile de cord, examina fluxul de sânge către și dinspre inimă și multe altele. Este un test obișnuit și nedureros folosit pentru a evalua sănătatea inimii. 

Electrocardiograma reprezintă un examen medical sigur, nedureros, prin intermediul căruia se monitorizează activitatea inimii. Sistemul cardiovascular emite impulsuri electrice prin fiecare bătaie a inimii, iar testul EKG înregistrează aceste semnale, verificând activitatea inimii și posibilele tulburări cardiace.

Investigația se desfășoară prin atașarea în zona pieptului și a membrelor a unor electrozi responsabili cu înregistrarea semnalelor electrice ale inimii, acestea urmând a fi afișate pe monitor sub formă de unde. O astfel de investigație medicală poate fi efectuată atât în repaus, cât și în mișcare, în funcție de recomandarea medicului.

Potrivit European Heart Journal, afecțiunile cardiace reprezintă cauza principală de mortalitate la nivel mondial, iar în 2018 România înregistra de trei ori mai multe decese provocate de boli cardiovasculare decât de cancer. Astfel, statisticile îngrijorătoare ridică un semnal de alarmă pentru prevenție și efectuarea unei astfel de analize care să ajute la depistarea din timp a acestor afecțiuni.

Aflăm tot ce trebuie să știm despre momentul în care se recomandă o electrocardiogramă, parametrii indicați de aceasta, tipuri de EKG și pregătirea aferentă unei astfel de investigații de la Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog.

Dr. Alexandra Dumitru

Ce este electrocardiograma (EKG) și care sunt parametrii optimi

CSÎD: Ce este electrocardiograma și care este procesul prin care această analiză poate monitoriza activitatea inimii?

Dr. Alexandra Dumitru: Un electrocardiograf este un galvanometru modificat care înregistrează cu viteză mare variaţiile de curent electric generate de inimă, pe care le amplifică şi le transformă în deplasări mecanice.

Electrocardiograma este o reprezentare grafică a activității electrice a inimii, înregistrată de electrozi de suprafață. Un electrod EKG este un dispozitiv atașat pe piele în anumite părți ale corpului în timpul procedurii, iar acesta detectează impulsurile electrice produse de fiecare dată când inima bate.

CSÎD: Ce se întâmplă în timpul efectuării analizei, care sunt etapele?

Dr. Alexandra Dumitru: Modul în care se realizează investigația este standardizat și cuprinde următoarele etape:

  • Pregătirea aparatului: conectarea la sursa de energie electrică, se pune hârtie, se verifică calibrarea, se curăţă electrozii, dacă aceştia nu sunt de unică folosinţă.
  • Se asigură condiţii optime de înregistrare: linişte, temperatură de confort (20 de grade Celsius), evitându-se temperaturile scăzute (determină contracţii musculare) sau temperaturile ridicate (transpiraţiile determină modificări de conductibilitate), care pot produce erori de înregistrare.
  • Se introduc datele pacientului în aparat: numele complet, data naşterii, înălţimea, greutatea, medicaţia, numele examinatorului, precum şi data şi ora efectuării înregistrării. Dacă aparatul nu permite acest lucru, toate datele vor fi scrise pe înregistrare, la finalizarea ei.
  • Se aşază pacientul pe pat în decubit dorsal cu toracele şi membrele descoperite, în stare de relaxare fizică şi psihică.
  • Se degresează cu alcool tegumentele, în locurile de plasare a electrozilor şi se pune pe tegumente o pastă bună conducătoare de electricitate.

Ce informații oferă electrocardiograma

CSÎD: Ce parametri indică electrocardiograma?

Dr. Alexandra Dumitru: O electrocardiogramă oferă informaţii despre:

  • ritmul inimii
  • originea impulsului şi propagarea (conducerea) acestuia prin masa miocardului
  • mărimea pereților cordului
  • poziţia inimii
  • extensia şi localizarea unui infarct acut de miocard (IMA)
  • efectele modificării concentraţiei electroliţilor asupra proprietăţilor miocardului
  • efectele unor medicamente asupra activităţii cordului
  • funcţionarea unui pacemaker artificial implantat unui pacient

Electrocardiograma NU oferă date despre contractilitatea miocardului şi despre funcţia de pompă. Aceste informaţii se pot obţine prin cateterism cardiac sau prin ecocardiografie.

CSÎD: Care sunt intervalele normale ale acesteia și ce date sunt considerate a fi îngrijorătoare?

Dr. Alexandra Dumitru: Undele și intervalele înregistrate au niște caracteristici și se încadrează ca ordin de mărime într-un interval considerat normal.

De exemplu, unda P care reprezintă depolarizarea atrială cu durată (0,06-0,10 secunde) și amplitudine (

Modificarea lor poate să diferențieze dilatarea de hipertrofie, forma poate să ofere informații despre care dintre cele două atrii este afectată, însă pentru un diagnostic este nevoie de interpretare în context clinic și eventual de o investigație imagistică.

Electrocardiograma reprezintă „standardul de aur” pentru diagnosticul tulburărilor de ritm şi de conducere.

Când se face EKG și ce contraindicații sunt

CSÎD: Când este recomandată o electrocardiogramă? 

Dr. Alexandra Dumitru: Electrocardiograma este o modalitate prin care sunt evidențiate tulburări de ritm, de conducere, ischemia miocardică fiind folosită atât de medicul cardiolog, cât și de medicul de medicina muncii, medicul de familie, medicul de medicina de urgență.

Fiind o investigație nedureroasă, neiradiantă, ieftină, reproductibilă și care aduce informații importante, este folosită ca primă etapă în diagnosticul bolilor cardiovasculare. Se adresează persoanelor asimptomatice cu mai mulți factori de risc cardiovasculari, celor simptomatice, pentru urmărirea răspunsului terapeutic sau pentru urmărirea agravării patologiei.

Asociația Americană de Cardiologie nu recomandă folosirea EKG-lui ca modalitate de screening la pacienții cu risc cardiovascular mic, însă în funcție de meseria pe care o practică se recomandă efectuarea acestei investigații.

De exemplu, la cei care lucrează la înălțime (electricieni), cei care conduc mașini de transport călători și piloții  la care nedescoperirea unui patologii cardiovasculare poate duce la consecințe dezastruoase.

O altă categorie care beneficiază de această investigație sunt sportivii. Aceștia, în funcție de sportul practicat, își supun inima unui efort intens care poate duce la apariția unor afecțiuni, la agravarea patologiei cardiologice nedescoperite sau pot avea risc de moarte subită.

CSÎD: Care sunt factorii de risc și simptomele care ar trebui să trimită pacienții la o astfel de analiză?

Dr. Alexandra Dumitru: Prezența mai multor factori de risc cardiovascular presupune un  risc mai mare de afectare și astfel este recomandat consultul cardiologic și efectuarea unui EKG. Există factori de risc nemodificabili și modificabili.

Factorii de risc nemodificabili sunt: vârsta (peste 65 de ani crește riscul de afectare cardiovasculară), sexul ( bărbații sunt mai afectați decât femeile), istoricul familial de boală cardiovasculară cu debut precoce (prezența manifestărilor aterosclerotice la rudele de gradul I la vârste sub 65 de ani pentru femei și sub 55 de ani pentru bărbați).

Factorii de risc modificabili sunt: diabetul zaharat, dislipidemia, hipertensiunea arterială, obezitatea, fumatul, alcoolul, stresul.

CSÎD: Ce afecțiuni sau condiții clinice pot crește riscul de boli cardiovasculare?

Dr. Alexandra Dumitru:  Este important de amintit că există condiții clinice care cresc riscul de boală cardiovasculară, cum sunt:

De asemenea, la femei preeclampsia și hipertensiunea indusă de sarcină sunt asociate cu un risc mai înalt de boală cardiovasculară mai târziu în cursul vieții.

CSÎD: Există contraindicații cu privire la examenul EKG? Cât de des și în ce condiții este recomandat să se efectueze o electrocardiogramă?

Dr. Alexandra Dumitru: Nu există contraindicații absolute pentru efectuarea unui EKG. Singura contraindicație este refuzul pacientului.

Acesta trebuie să fie informat despre eventualele patologii care pot fi descoperite, despre modul în care se desfășoară investigația și trebuie discutate angoasele lui în legătură cu aceasta investigație.

De multe ori refuzul unui pacient pentru o investigație vine din neștiință sau dintr-o informație greșită.

Este recomandat de întrebat pacientul dacă are alergii, pentru că gelul sau electrozii autoadezivi folosiți în efectuarea EKG-ului pot produce alergii cutanate.

Recomandări și tipuri de EKG

CSÎD: Există recomandări cu privire la pregătirea pacientului pre sau post electrocardiogramă?

Dr. Alexandra Dumitru: În primul rând pacientul trebuie să fie informat, să-și dea acordul pentru efectuarea investigației, să i se povestească pașii procedurii. Este recomandat ca pacientul să nu fumeze cu 30 de minute înainte de efectuarea procedurii. Hipoxia și nicotina cresc frecvența cardiacă și se pot oferi informații despre medicația pe care o are.

Sunt multe medicamente care pot influența această investigație și dacă pacientul nu poate furniza informații despre medicația cronică, cel mai probabil se vor efectua investigații suplimentare consumatoare de timp, bani și care ne vor îndepărta de diagnosticul real.

Un exemplu sunt pacienții aflați sub medicație antidepresivă care omit, uneori voit, din rușine, să specifice tipul de medicație. Aceștia au de multe ori prelungirea intervalului QT  din cauza medicației, însă din lipsa informației doctorul poate încadra această prelungire ca fiind patologică (Sindrom de QT lung), patologie ce poate avea consecințe dezastruoase (stop cardiac).

CSÎD: Câte tipuri de EKG există și care este diferența dintre acestea?

Dr. Alexandra Dumitru: Există mai multe tipuri de EKG. În funcție de locul unde se plasează electrozii există EKG  intracardiac (folosit în studiile electrofiziologice) sau de suprafață (cel folosit în cabinet).

Cel mai popular este EKG-ul de repaus care, după cum îi spune și numele, se efectuează în decubit dorsal după o perioadă de câteva minute de repaus.

Însă există și EKG la efort care se realizează în timp real, în timpul unui efort fizic standardizat. Informațiile colectate prin acest test (EKG la efort) sunt foarte importante, evidențiindu-se aritmii cardiace maligne (cu potențial nefast), ischemie miocardică, tulburări de conducere care în repaus sunt absente.

Limitarea EKG-ului de repaus reprezintă activitatea electrică a cordului într-un moment în care pacientul poate fi asimptomatic sau poate să nu prezinte modificări. Din cauza acestei limitări a apărut monitorizarea Holter EKG, care înregistrează în funcție de setări (12, 24, 48, 72 de ore) traseul EKG pe mai multe canale (3 sau 12 canale), astfel putând să fie surprins momentul în care apar modificări.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Ce este atașamentul și cum îți influențează viața