Dr. Valentina Contanu, despre ecografia de șold la bebeluși: „Decât o intervenție chirurgicală mâine, mai bine o imobilizare gipsată astăzi”

Dr. Valentina Contanu, despre ecografia de șold la bebeluși: „Decât o intervenție chirurgicală mâine, mai bine o imobilizare gipsată astăzi”
Dr. Valentina Contanu, medic specialist Ortopedie Pediatrică

Dr. Valentina Contanu, ortoped pediatru și promotoarea ecografiei de șold la bebeluși în România, recomandă ca ecografia de șold să fie făcută până la vârsta de 4 săptămâni a bebelușului. Fiindcă, pe plan național, malformațiile la nivelul articulației șoldului sunt prezente la aproximativ 5% dintre nou-născuți, iar depistarea precoce înseamnă rezultate spectaculoase pentru micuțul pacient.

Aflăm din interviul acordat exclusiv de dr. Valentina Contanu pentru CSID.RO ce este displazia de șold la nou-născuți, care sunt cauzele și factorii de risc implicați în apariția acestei afecțiuni, care sunt consecințele dacă nu este tratată, dar și importanța efectuării la timp a ecografiei de șold la bebeluși.

Displazia de șold la bebeluși: ce este și care sunt cauzele

CSID: Ce este displazia de șold la nou-născuți?

Dr. Valentina Contanu: Displazia de șold la nou-născuți este incapacitatea șoldului de a se maturiza în ritmul normal al creșterii. Oasele copiilor prezintă cartilaje de creștere și nuclei de osificare pe baza cărora oasele cresc în lungime sau în diametru.

Atunci când anumiți factori congenitali, genetici, mecanici intervin asupra acestor cartilaje de creștere, se perturbă funcția lor și osul nu se mai maturizează în ritmul normal de creștere. Această întârziere se numește displazie.

CSID: Care sunt cauzele și factorii de risc pentru displazia de șold ?

Dr. Valentina Contanu: În primul rând sunt factori genetici. Este binecunoscut faptul că există o predispoziție mai mare atunci când în familie există istoric de luxație de șold. Apoi, pot fi implicați factori mecanici, cum ar fi o deformare a uterului sau o malpoziție cu bebelușul în prezentație pelviană, o greutate mare a bebelușului în ultimul trimestru de sarcină.

CSID: Poate fi înfășatul strâns al copilului una dintre cauzele displaziei de șold?

Dr. Valentina Contanu: Înfășatul în sine nu este generator al unei displazii de șold, ci este un factor mecanic care întreține sau agravează o displazie de șold produsă deja intrauterin.

Niciodată un copil care s-a născut cu maturizare a șoldurilor nu va face displazie pentru că este înfășat. Dar un copil înfășat care are deja o displazie din viața intrauterină sau la naștere se va confrunta cu o agravare a condiției. Acesta este încă un motiv pentru care se indică efectuarea ecografiei de șold în primele săptămâni după naștere.

Ecografia de șold la bebeluși trebuie făcută ideal în primele 4 săptămâni de viață

CSID: Când și cum se face ecografia de șold?

Dr. Valentina Contanu: Recomand cu tărie ca ecografia de șold la bebeluși să fie realizată în primele 4 săptămâni de viață, tocmai pentru a avea o imagine clară despre gradul de dezvoltare osoasă a bebelușului și pentru a elimina orice îngrijorare sau pentru a elimina orice întârziere în a depista o problema dacă această există. Primesc multe întrebări dacă în primele 2, 3 sau 4 luni se mai poate face ecografia de șold, întrebări din care deduc că scopul acestei investigații nu este clar.

Ecografia de șold ca tehnică se poate face și până la 6 luni deoarece ecografic sunt vizibile toate structurile șoldului. Dar scopul principal este vizualizarea maturizării șoldului în prima lună, pentru a trata cât mai rapid și deci cât mai eficient acea întârziere. După vârsta de 3 luni, rezultatele oricărui tratament sunt din ce în ce mai slabe, iar durata tratamentului devine din ce în ce mai lungă pe măsură ce copilul înaintează în vârstă.

Aș vrea să le spun părinților că cea mai mare siguranță asupra rezultatelor investigației o pot avea în cabinetul unui ortoped pediatru deoarece acesta corelează gradul de imaturitate a șoldului cu tratamentul pe care chiar ortopedul îl recomandă. De asemenea, ortopedul pediatru este singurul în măsură să aprecieze gradul de recuperare al șoldului, modalitatea de tratament, precum și evoluția pe termen lung.

Dr. Valentina Contanu, medic specialist Ortopedie Pediatrică

CSID: În ce constă investigația propriu-zisă, trebuie făcută o anumită pregătire a bebelușului înainte, există riscuri?

Dr. Valentina Contanu: Pregătirea bebelușului este foarte simplă! Nu trebuie dezbrăcat complet și nu se scoate scutecul tocmai pentru a menține bebelușul într-o stare liniștită de confort. Odată ce a fost așezat pe o parte, prinderea imaginii șoldului durează aproximativ 20-30 de secunde pe fiecare șold.

Nu sunt necesare dispozitive speciale pentru așezarea bebelușului deoarece și acestea îi pot crea o stare de agitație. Cu cât bebelușul este mai relaxat în timpul examinării și lăsat în confortul personal, cu atât mai ușor examinatorul sau medicul poate poziționa șoldul în poziția favorabilă pentru a prinde imaginea adecvată.

Din păcate, multe ecografii sunt eronate tocmai din acest motiv, deoarece se scapă din vedere un lucru extrem de simplu – relaxarea copilului și poziționarea naturală, lejeră, pe o parte.

Această examinare nu prezintă niciun risc din punctul de vedere al radiațiilor, deoarece ultrasunetele traversează corpul fără a-l afecta în vreun fel. Este similară cu investigația pe care mămicile o efectuează periodic în timpul sarcinii. Un aspect important este faptul că, nefiind nocivă, se poate repeta ori de câte ori este nevoie în cursul tratamentului, atunci când este cazul, desigur.

Displazia de șold netratată poate duce la handicap locomotor pentru tot restul vieții

CSID: Care sunt consecințele netratării displaziei de șold?

Dr. Valentina Contanu: O displazie de șold care nu a fost depistată în prima lună se poate agrava chiar până la producerea luxației de șold, iar această luxare a șoldului poate avea loc, în cazurile severe, din perioada intrauterină, la momentul nașterii în prima lună, sau mai târziu la ridicarea în picioare, în jurul vârstei de 8-9 ani.

Pentru a evita ca o displazie de șold să se transforme în luxație după naștere, ecografia de șold este extrem de importantă în depistarea la timp. Dacă displazia de șold sau luxația de șold este depistată târziu, adică după 6-8 luni, singurul tratament va fi intervenția chirurgicală, iar dacă este depistată și mai târziu, după vârsta mersului, consecințele pot fi foarte grave, cu handicap locomotor pentru tot restul vieții.

Chiar și în urma unei intervenții chirurgicale, refacerea șoldului nu va mai putea fi completă. Pe măsură ce copilul va crește, pe lângă sechelele rămase la nivelul șoldului, vor apărea și altele prin dezechilibrul creat la nivelul coloanei vertebrale, inducând apariția scoliozelor și a altor deformări ale scheletului.

Există un curent învechit și o supraapreciere a faptului că orice luxație de șold se tratează într-un final prin intervenție chirurgicală. Realitatea este că orice luxație de șold depistată în primele 3-4 luni are șanse majore de vindecare completă și de transformare a șoldului într-unul normal pentru tot restul vieții.

Ceea ce face diferența între cele două situații este modalitatea de tratament. Este tehnica prin care se aplică imobilizarea gipsată și ulterior hamul pentru menținerea corecției câteva luni. Aici se fac cele mai mari greșeli care duc fie la obținerea unei dezvoltări insuficiente a șoldului care se va pierde cu timpul (displazie reziduală), fie la renunțarea prematură a finalizării tratamentului.

Un alt aspect care face diferența dintre un rezultat eșuat și un rezultat categoric bun este vârsta la care se depistează displazia de șold și implicit vârsta la care demarează tratamentul. Pot spune cu certitudine că în cei 20 de ani de experiență am reușit să tratez luxațiile de șold cu rezultate foarte bune și orice luxație de șold pe care am depistat-o până în vârsta de 4 luni am transformat-o printr-un tratament simplu într-un șold normal, fără recidive, fără disfuncționalități, copiii fiind cu o dezvoltare osoasă perfect normală.

În fiecare zi aduc mulțumirile mele profesorul Graf, de la care am deprins atâta măiestria efectuării unei ecografii de șold corecte, cât și a realizării unui tratament nechirurgical, salvând zeci și sute de copii de la handicap locomotor, iar dacă mottoul era „decât o șchiopătare mâine, mai bine o ecografie astăzi”, eu vin și spun „decât o intervenție chirurgicală mâine, mai bine o imobilizare gipsată astăzi”. Imobilizarea gipsată nu trebuie să dureze mai mult de 4-6 săptămâni.


Dr. Valentina Contanu este recunoscută la nivel național ca fiind promotoarea utilizării la scară largă a ecografiei de șold în maternități. Este specializată în analiza posturală și în tehnica Ponseti pentru tratarea piciorului strâmb Varus Equin. A tratat aproximativ 15.000 de copii, 70 de luxații de sold și peste 300 de displazii de șold. A participat la 120 de intervenții chirurgicale, dar a tratat și noninvaziv peste 150 de copii cu picior Varus Equin congenital, prin tehnica PONSETI.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Valentina Contanu - Medic specialist ortopedie pediatrică acreditat Ponseti
Dr. Valentina Contanu este medic specialist ortopedie pediatrică acreditat Ponseti, cu competențe în ecografia aparatului locomotor și în ecografia de șold, în cadrul Centrului CRON-Phoenix. Cu experiență de 20 de ani în domeniu, dr. Valentina Contanu este recunoscută la nivel național ...
citește mai mult
Recomandare video
Salată cu ciuperci și Mușchi File și paste cu Jambon de Curcan