Dr. Alexandru Thiery, ortoped: „După ce am operat robotic prima scolioză, eram atât de relaxat încât aș mai fi fost în stare să operez imediat!”

Dr. Alexandru Thiery este un reputat medic ortoped cu rezultate extraordinare în ortopedia pediatrică.
21.09.2021
Dr. Alexandru Thiery, ortoped: „După ce am operat robotic prima scolioză, eram atât de relaxat încât aș mai fi fost în stare să operez imediat!”

Chirurgia robotică este din ce în ce mai prezentă în diverse specialități. Dr. Alexandru Thiery, medic primar ortopedie pediatrică, medic cu multe rezultate extraordinare în chirurgia ortopedică a copiilor, ne-a povestit într-un interviu relaxat care sunt beneficiile chirurgiei spinale robotice, disponibilă acum și în România.

C.S.Î.D.: Domnule doctor, ce însemna chirurgia spinală, până la apariția robotului?

Dr. Alexandru Thiery: În chirurgia spinală există un număr semnificativ de intervenții în care sunt necesare șuruburile pediculare, pentru fixarea coloanei sau pentru corectarea diverselor deformări. Dintre acestea, putem spune că la scolioză folosim „cea mai mare cantitate de șuruburi”, între 20 și 36 per pacient.

Din punct de vedere tehnic, inserția șuruburilor pediculare este considerată o manevră dificilă și riscantă. Este dificilă pentru că trebuie să-ți imaginezi direcția pediculului, chirurgul văzând doar partea posterioară a coloanei, în timp ce șurubul înaintează prin pedicul până în corpul vertebral

Și riscantă pentru că foarte aproape (1-2mm) de traiectul pe care îl forezi pentru șurub se află elemente vitale: măduva și nervii spinali, aorta, cava, traheea, esofagul, pleura, plămânii. Unii pediculi vertebrali sunt extrem de subțiri (2-3mm), făcând și mai dificilă plasarea șuruburilor.

Tehnica cea mai utilizată de plasare a șuruburilor este „free hand”, adică te bazezi doar pe simțurile tale (simți consistența osului în timp ce forezi traiectoria cu un fel de „țeapă” metalică, auzi sunetul osului în timp ce palpezi traiectul forat cu un fel de sârmă de oțel cu vârful bont) și pe vederea în spațiu (capacitatea de a-ți imagiuna anatomia vertebrei, deși tu nu vezi decât o mică parte din ea). Tehnica „free hand” necesită o curbă lungă de învățare, iar unii nu reușesc niciodată să o stăpânească.

În cazul intervențiilor minim invazive, tehnica „free hand” nu este suficientă, traiectoria șuruburilor fiind urmărită radiologic (C-arm) în multiple planuri, ceea ce crește semnificativ doza de iradiere a pacientului și a chirurgului. Pentru a crește acuratețea plasării șuruburilor și pentru a scădea riscurile, au fost imaginate diverse sisteme de ghidare (Pediguard, O-arm + navigație, robot). Pentru a depăși în acuratețe un chirurg antrenat, sistemul de ghidare ar trebui să aibă o eroare extrem de mică, iar primul device care a atins această precizie este Mazor.

C.S.Î.D.: Când v-ați „întâlnit” prima dată cu robotul?

Dr. Alexandru Thiery.: Până în iunie 2019 când am fost la Gent în laborator și m-am jucat cu acest robot, eu nu credeam deloc în sistemele astea de ghidare; eram convins că nu s-a fabricat încă mașina care să fie mai bună ca mine la pus șuruburi (orgoliu maxim de chirurg!!!). După opt ore de teste mi-am dat seama că evenimentul s-a produs – Gary Kasparov al șuruburilor a fost bătut de Deep blue al roboților chirurgicali. A fost momentul în care mi-am propus ca în maxim 5 ani să operez cu Mazor. Și au trecut doar doi ani…

C.S.Î.D.: Care este diferența, la nivel de percepție a chirurgului atunci când operează cu acest robot?

Dr. Alexandru Thiery: E destul de simplu de înțeles. Plasarea șuruburilor pediculare este doar o etapă intermediară a intervenției, și nu cea mai importantă; etapa cu adevărat importantă este cea de corecție a deformării (în ceea ce mă privește pe mine ca ortoped), eliberarea nervului sau decomprimarea măduvei (în ceea ce privește neurochirurgul), iar când trecem la partea cea mai importantă a operației noi suntem deja obosiți și încordați de timpul petrecut cu forajele pediculare. Așa, pentru a vă face o idee eu pun 24 de șuruburi în 3 ore și ăsta este un timp bun! În momentul când am folosit robotul, plasarea șuruburilor s-a făcut în 90 de minute în loc de 3 ore, fără stres, astfel încât la manevrele de corecție, pacientul a beneficiat de o echipă relaxată și odihnită, îmbunătățind probabil calitatea rezultatului. Includerea navigației Stealth în robotul Mazor ne permite să vedem în timp real unde se află instrumentele noastre (burghiu, tarod, șurub). Pentru chirurg, confortul psihic dat de prezența navigației este uriaș, pentru că nu trebuie să „credem pe cuvânt” robotul, ci putem vedea direct pe display cum înaintează instrumentele noastre în vertebră.

C.S.Î.D.: Care este diferența pentru pacient?

Dr. Alexandru Thiery: În primul rând acuratețea: șuruburile sunt perfect calibrate și sunt plasate în cea mai bună poziție, nu doar din punct de vedere anatomic, dar și biomecanic, astfel încât riscul ca un șurub să „atingă” o structură importantă tinde către zero, la fel ca riscul de smulgere (pull-out) pe parcursul manevrelor de corecție.

Durata operației, durata spitalizării și a recuperării postoperatorii sunt în principiu aceleași, câteodată intervenția durând mai mult, datorită sistemelor de control ale robotului, care îți cere să verifici și cea mai mică inadvertență. Deci avantajul unei operații mai scurte nu există încă; probabil că în timp, datorită automatismelor care se vor crea la nivelul întregii echipe, și durata operației ar putea să scadă.

C.S.Î.D.: Care ar mai fi avantajele folosirii robotului în chirurgia spinală?

Dr. Alexandru Thiery: Acum câțiva ani, înainte să aflu de existența Mazor, spuneam că scolioza este cea mai plictisitoare operație ever, pentru că toți timpii operatori sunt perfect standardizați și că am impresia, în timp ce operez, că sunt un fel de robot care face aceleași gesturi la o bandă rulantă industrială. Iar acum am în sală un braț robotic industrial, că de fapt asta este Mazor: un „CNC arm” – computer numeric control arm.

Dar acest robot nu e doar un CNC. Partea fascinantă a tehnologiei constă în capacitatea lui de a recunoaște imaginile radiologice și de a face o „potrivire” (match) între CT-ul preoperator și două imagini obținute cu C-arm intraoperator. Această tehnologie ne dă posibilitatea de a face planul operației de acasă, stând confortabil în fotoliu cu o ceașcă de cafea sau o cană de ceai. Planul unei scolioze durează circa două ore, astfel încât e mai bine să-l facem preoperator decât să stăm două ore cu pacientul adormit, ca să trasăm pe consolă traiectul șuruburilor.

În cazul operațiilor scurte (TLIF de exemplu), achiziția imaginilor se face cu C-armul, iar planul se face intraoperator, pentru că durează mult mai puțin (doar 4 șuruburi, comparativ cu 20-30 la o scolioză).

Și asta nu e tot: brațul robotic poate să ghideze plasarea cuștilor sau traiectoria dălților pentru osteotomii vertebrale. De asemenea, permite calculul geometric perfect al ostetomiilor și poate simula corecția, permițând chirurgului să aleagă varianta cea mai eficientă.

După ce am operat robotic prima scolioză, cu toate emoțiile și tot stresul inerent unei prime intervenții de acest fel, eram atât de relaxat și odihnit încât, dacă mi-ar fi spus cineva că mai am de operat una, i-aș fi spus „aduceți acum pacientul la sală și pregătiți robotul”!

Bianca Poptean
Bianca Poptean
Sunt deja 10 ani de când scriu pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea ... citește mai mult
Amețeala - 4 cauze frecvente
Amețeala - 4 cauze frecvente
Cel mai nou articol Video:
Dr. Diana Ionescu: laserul în parodontoză și alte afecțiuni stomatologice