Diabetul zaharat de tip 1 se poate declanşa prin contactarea unui virus

Până în anul 2030, unul din zece adulţi va avea diabet. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în prezent, în întreaga lume sunt 346 de milioane de persoane diagnosticate cu diabet. Peste 80% din decesele provocate de această boală au loc în ţările dezvoltate.

Diabetul zaharat este una dintre bolile cronice ale secolului XX. Într-un raport dat publicităţii în noiembrie 2011, Federaţia Internaţională a Diabetului preciza că până în anul 2030 unul din zece adulţi va avea diabet. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în prezent, în întreaga lume sunt 346 de milioane de persoane diagnosticate cu diabet. Peste 80% din decesele provocate de această boală au loc în ţările dezvoltate, creşterea alarmantă a numărului de suferinzi având ca principală cauză îmbătrânirea urmată de obezitatate.

Prin frecvenţa sa, diabetul zaharat intră în categoria aşa-numitelor boli cronice ale civilizaţiei. Pe cât de simplă pare astăzi determinarea nivelului glicemiei, pe atât de dificilă este totuşi determinarea prevalenţei diabetului zaharat la o anumită populaţie. Acest lucru se datorează în mare măsură faptului că standardele de diagnosticare a bolii nu sunt încă uniform aplicate.  

În funcţie de mecanismul de apariţie, putem discuta de existenţa a două tipuri de diabet zaharat 1 şi 2. Diabetul zaharat tip 1 (insulino-dependent) reprezintă 5%-10% din totalul cazurilor de diabet, însă cea mai frecventă formă de diabet este diabetul zaharat tip 2 (diabet insulino-independent). Alte forme de diabet zaharat includ diabetul gestaţional şi diabetul secundar.

“Trebuie însă menţionat faptul că dependenţa de insulină nu înseamnă în mod obligatoriu că pacientul va urma terapia cu insulină. De asemenea, termenul de non-insulino-dependent nu se suprapune întotdeauna cu absenţa tratamentului insulinic. Experţii consideră mai degrabă că noţiunea de „insulino-dependent” atrage atenţia asupra faptului că, în absenţa administrării insulinei, pacientul prezintă risc de cetoacidoză diabetică.  

Termenii „insulinodependent” şi „non-insulinodependent” descriu de fapt stări fiziologice (predispoziţia, respectiv rezistenţa la cetoacidoză), în timp ce termenii de „tip 1″ şi „tip 2″ se referă la mecanismul patogenic, autoimun (în tipul 1) şi nonautoimun (în tipul 2)”, a declarat Dr.Camelia Valentina Cimpoesu – medic specialist Endocrinologie la Centrului Medical Focus.

Diabetului zaharat, rezultat al factorilor de mediu

Cauzele diabetului zaharat sunt elucidate doar parţial, deoarece se ştie că apariţia ambelor tipuri de diabet este legată într-o oarecare măsură de factori genetici şi implicit ereditari. Pe de altă parte, factorii de mediu joacă şi ei un rol important.  

Unul dintre factorii de mediu despre care se crede că determină în multe cazuri apariţia diabetului zaharat de tip 1 ar fi un virus care infectează celulele beta, producătoare de insulină, din pancreas. Această ipoteză este susţinută de dovezi clinice şi experimentale. Practic, infecţia virală poate induce diabet fie prin distrugerea celulelor producătoare de insulină, fie prin declanşarea unei reacţii imune.

Un alt factor care pare să predispună la diabet autoimun de tip 1 este consumul de lapte de vacă sau produse de lapte la sugarul mic. Cercetările sugerează că albumina din laptele de vacă ar duce la apariţia unor anticorpi care, prin reactivitate încrucişată, afectează în cele din urmă celulele beta pancreatice şi astfel contribuie la apariţia diabetului zaharat.

Tinerii şi copii sunt predispuşi la diabetul zaharat de tip 1

Diabetul zaharat de tip 1 apare mai ales la copii şi tineri şi necesită întotdeauna tratament cu insulină, deoarece pancreasul nu o mai poate produce. Din acest motiv se mai numeşte şi diabet insulino-dependent.  

“Tratamentul medicamentos constă în injectarea zilnică a insulinei, înainte de fiecare masă, aceasta fiind administrată fie în injecţii subcutanate fie cu ajutorul unei pompe de insulină. Dozele de insulină administrate sunt individualizate. De asemenea, dozele şi tipul de insulină se ajustează în timp, în funcţie de vârstă, constelaţia hormonală cum ar fi perioada de creştere rapidă sau din timpul sarcinii sau de tipul de activitate fizică desfăşurată. În perioadele cu stres emoţional crescut sau în timpul unei afecţiuni supraadaugate dozele de insulină trebuie crescute”, a mai adăugat Dr.Camelia Valentina Cimpoesu.

Citeşte şi: Scaunul ne poate îmbolnăvi de… diabet!

Diabetul, ameninţarea amară a omului modern

Ne-am îngrăşat cu 19 kg în ultimii 50 de ani. Vina o poartă siropul de porumb

Elena Nistor

Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ... citește mai mult

Laptopul, riscuri pentru sănătate
Laptopul, riscuri pentru sănătate
Cel mai nou articol Video:
Dr. Matei Bâră: radioterapia în cancerele din sfera ORL